Românii caută venituri suplimentare pe fondul scumpirilor. Sociolog: „Toate categoriile simt presiunea.” Cele mai mari prețuri
Tot mai mulți români caută surse suplimentare de venit pentru a face față creșterii costului vieții, în contextul scumpirilor accelerate la carburanți, energie și alimente. Potrivit specialiștilor, fenomenul nu este determinat exclusiv de contextul internațional, ci și de schimbările economice interne din ultimele luni.
Doar în ultimele 30 de zile, prețul mediu al benzinei a urcat cu 17,6%, ceea ce înseamnă că un plin de 50 de litri costă acum cu aproximativ 70 lei mai mult. În cazul motorinei, scumpirea este și mai accentuată: +25,2%. Astfel, un plin costă cu circa 104 lei mai mult decât luna trecută.
„Este o evoluție naturală a nivelului de așteptare al cetățenilor, pentru că nu cred că efectul este doar al războiului din Iran și al creșterii prețului la pompă, lucru care s-a întâmplat în ultimele săptămâni, ci mai degrabă al întregii modificări de legislație din ultimul act, lucru care a dus deja la scumpiri, la creșteri de prețuri, cel puțin pentru alimente și pentru produsele de bază vizibile”, a declarat sociologul Valentin Ionaș, într-o intervenție de miercuri, 1 aprilie, la Digi24.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cine scapă de e-Factura de la 1 iunie și cine este obligat să intre în sistem. Noile reguli
Sociologul atrage atenția că majorarea costurilor zilnice, de la coșul alimentar până la facturile la energie, a determinat o schimbare de comportament în rândul populației.
„S-a modificat inclusiv ceea ce ține de coșul zilnic de cumpărături necesar pentru o familie, prețul acesta a urcat. Și evident că oamenii, odată și cu creșterea prețului facturilor la energie, la gaz și așa mai departe, au realizat că au nevoie de un venit în plus pentru a-și menține nivelul de trai… oricare ar fi fost acesta, unul scăzut, unul mediu sau unul ridicat. Toate categoriile consideră că, în momentul de față, au nevoie de un venit în plus, de o creștere a veniturilor tocmai pentru a putea face față acestor creșteri de prețuri și cheltuieli”, a adăugat specialistul.
Cele mai importante scumpiri
România a început anul 2026 cu presiuni importante asupra prețurilor, chiar dacă ritmul inflației a încetinit ușor în februarie. Rata anuală a inflației în februarie a ajuns la 9,31%, față de 9,62% în ianuarie 2026, potrivit Institutului Național de Statistică.
Această scădere nu înseamnă că prețurile au coborât, ci doar că majorările continuă, dar într-un ritm puțin mai lent. Strict din ianuarie până în februarie, prețurile au crescut cu 0,59%, iar de la începutul anului, calculat din decembrie 2025, coșul general de consum s-a scumpit cu 1,5%.
De exemplu, în luna februarie, energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere de preț din ultimul an, majorându-se cu 56,9% față de aceeași lună din 2025.
Prețul energiei termice a urcat cu 13,41%, iar tarifele la apă, canal și salubritate au crescut cu 17,21%. În contrast, gazele naturale au înregistrat o ușoară scădere de 4,57%.
Prețurile alimentelor au continuat să crească în februarie, însă cu variații între produse. Cele mai mari majorări s-au înregistrat la cafea, cu 25,82%, urmată de fructele proaspete (+16,12%) și fructele și conservele din fructe (+13%). Produsele zaharoase și mierea de albine s-au scumpit cu 13,55%, în timp ce laptele de vacă a crescut cu 9,81%, pâinea cu 10,12%, iar carnea de bovine cu 11,79%. Carnea de pasăre a urcat cu 8,5%, iar prețul ouălor a fost mai mare cu 14,33%.
Potrivit unei analize recente de specialitate, un coș alimentar este estimat să ajungă în intervalul 1.800-2.000 lei în 2026. Costurile suplimentare la nivel de gospodărie sunt estimate între 1.200 și 4.000 lei lunar, în funcție de structura consumului.
Așteptări de la Guvern
În acest context, românii se uită către autorități pentru măsuri care să limiteze impactul scumpirilor, în special în ceea ce privește prețul carburanților. Potrivit sociologului, „oamenii așteptau o intervenție, dar aceasta întârzie”.
„Uitându-ne la ce decizii au luat alte state mult mai puternice din punct de vedere economic decât noi, singura măsură care ar putea duce cu adevărat la o reducere a prețului reprezintă scăderea TVA. Din păcate, în România nu se discută despre această posibilitate”, a mai punctat Ionaș.
Pe fondul creșterilor accelerate, Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență care introduce măsuri pentru temperarea prețurilor la pompă. Măsurile au intrat în vigoare miercuri, 1 aprilie.
Printre acestea se numără:
- declararea unei situații de criză până la 30 iunie 2026,
- limitarea adaosului comercial pe întreg lanțul de distribuție,
- exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei,
- reducerea conținutului de biocarburant din benzină de la 8% la minimum 2%.
De asemenea, Guvernul ia în calcul o reducere etapizată a accizei la carburanți. Scenariul analizat presupune o reducere inițială de aproximativ 5%, cu posibilitatea extinderii până la un maximum de 25%. Aplicarea măsurii ar urma să fie făcută gradual, în funcție de evoluția prețurilor și a cotațiilor internaționale.
Plafonarea adaosului la alimente continuă
Pe fondul acestor presiuni, Guvernul a prelungit plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la data de 30 iunie 2026, potrivit Ordonanței de Urgență adoptate în ședința de marți, 31 martie.
Plafonarea, introdusă inițial în 2023 ca o măsură temporară pentru trei luni, a fost extinsă succesiv și urma să expire la 31 martie 2026. Noua decizie prelungește aplicarea până la 30 iunie 2026 inclusiv.
Măsura se aplică pentru o listă de produse alimentare de bază, respectiv:
- pâine albă simplă (300–500 g),
- lapte de consum 1 l (1,5% grăsime, fără UHT),
- brânză telemea de vacă vrac,
- iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, max. 200 g),
- făină albă de grâu „000” (până la 1 kg),
- mălai (până la 1 kg),
- ouă de găină calibrul M,
- ulei de floarea-soarelui (până la 2 l),
- carne proaspătă de pui,
- carne proaspătă de porc,
- legume proaspete vrac (ex: roșii, ceapă, castraveți, morcovi, ardei etc.),
- fructe proaspete vrac (ex: mere, pere, prune, struguri),
- cartofi proaspeți albi vrac,
- zahăr alb tos (până la 1 kg),
- smântână (12% grăsime),
- unt (până la 250 g),
- magiun (până la 350 g).
