Leul, victimă a unui nou atac speculativ?

Poziționarea leului la niveluri de 4,77 lei la euro ar anunța un atac speculativ asupra leului, spun economiștii. Aceasta deoarece traderii știu că BNR nu poate apăra în același timp și dobânda interbancară și cursul valutar.

Foto: Economistul Florin Cîțu susține că speculatorii profită de incapacitatea BNR de a apăra și cursul și dobânzile

Economistul Florin Cîțu, actual vicepreședinte al PNL și fost economist șef al ING Bank, spune că situația este mai rea decât în 2008.

„Leul se tranzacționează, pe piețele internaționale la 4.77 pentru 1 euro!!! Se pare că traderii internaționali au înțeles că BNR nu poate să intervină fără să falimenteze sistemul bancar și economia. Intervențiile BNR, vând euro și cumpăra lei, cresc dobânzile și implicit taxa pe care o plătesc bancile. Cine profită de această situatie? Speculatorii. Ruși? Chinezi?”, se întreabă el într-o postare pe pagina de socializare.

Practic pentru a apăra leul BNR ar putea atrage din piață lichiditate, însă această mișcare ar duce la creșterea dobânzilor interbancare și, în final, la taxe pe active mari plătite de bănci (faimoasa taxa pe ROBOR) acre în final ar îngreuna afacerile băncilor.

”BNR nu mai poate crește rata de politică monetară pentru ca atunci creste și ROBOR, deci nu mai poate apăra cursul la atacuri speculative, care sunt full on acum. Orice trader înțelege acum asta și atacă leul. Cei de la BNR încearcă să calmeze lucrurile, însă nu au argumente de ce nu s-ar duce euro și spre 7 lei, dacă e un atac major al speculatorilor internaționali. Efectiv nu au cum sa mai reacționeze rațional vorbind”, a explicat pentru HotNews.ro și Andrei Caramitru, consultant economic și antreprenor.

Atactul speculativ din 2008, un episod neclar

Zece ani după așa zisul atac speculativ asupra leului 2008, lucrurile sunt încă neclare. În timp ce băncile au respins existența unui astfel de atac, Banca Centrală a susținut contrariul. O investigație a Consiliului Concurenței menită să lămurească problema s-a încheiat în 2013, fără a aplicată vreo sancțiune.
„Consiliul Concurenţei a închis investigaţia având ca obiect o posibilă înţelegere între companiile active pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare din România. În cadrul investigaţiei, a fost analizat, în special, comportamentul băncilor participante la stabilirea indicilor de piaţă de monetară, ROBID şi ROBOR, în perioada octombrie – noiembrie 2008, pe fondul disfuncţionalităţilor înregistrate de piaţa monetară interbancară“, se arăta într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

Băncile investigate au fost BCR, BRD, CEC Bank, Unicredit Ţiriac Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, ING Bank, Eximbank, RBS Bank şi Bancpost.