Reguli în alimentaţia bebeluşilor
Diversificare alimentaţiei bebeluşilor reprezintă trecerea de la lapte la alimentaţia de tip copil, când mănâncă şi alimente solide. Între 4 şi 6 luni, un copil este suficient de dezvoltat astfel încât sa fie pregătit pentru alte alimente. Sistemul digestiv este suficient de matur pentru a digera amidonul, proteinele și grasimile dintr-o dieta fără lapte.
Alimetele se introduc treptat în alimentaţia bebeluşului, în mod progresiv, nu-i dăm cinci alimente noi în cantităţi mari.
Alimentele trebuie să fie proaspete, făcute în aceeaşi zi, nu trebuie să fie alimente procesate.
Carnea poate fi introdusă în alimentaţia copilului de la 6 luni şi oul de la 7 luni. Aceste produse trebuie să fie foarte bine gătite, pentru distrugerea unor posibili patogeni.
Un copil poate mânca alimente facute piure, pasate sau semi-solide. Pe la 12 luni, majoritatea copiilor pot mânca aceleași tipuri de alimente dintre cele consumate de restul familiei. Totuși, cei mici au nevoie de alimente bogate nutrițional, iar cele care pot provoca sufocarea, precum alune întregi, ar trebui evitate.
Contaminarea microbiană a alimentelor solide reprezintă o cauză majoră a bolilor diareice, care apar cel mai adesea în cazul copiilor între 6 și 12 luni. Prepararea și depozitarea în siguranța a alimentelor solide pot preveni contaminarea și reduc riscul de diaree.
De fiecare dată când umblăm cu un bebeluş trebuie să ne spălam cu apă şi săpun pe mâini, să folosim un săpun, simplu, neagresiv, pentru a nu ne modifica flora de pe mâini. Principala sursă de transmitere a infecţiilor cu manifestare digestivă este prin mâini murdare.
Bolile care pot apărea sunt infecţiile enterale, cele transmise de pe mâini murdare, fructe şi legume nespălate, se manifestă prin vărsături, diaree, pot să asocieze şi febra, pot să fie simple. Cea mai fecventă cauză de enterocolită este rotavirusul pentru care există şi vaccin.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
