Academia de Muzică, una dintre cele mai impresionante clădiri din Budapesta

Derapaj xenofob în ședința comisiei parlamentare: „Vă pasă de români?”

Florin Manole: „Pachetul de asistență socială este mai mic cu un miliard de lei”

Incendiu puternic la o fabrică de polistiren din Arad. A fost emis mesaj RO-Alert din cauza fumului dens

Diana Buzoianu, după rezervorul de gaz îngropat pe plaja din Năvodari: „Nu mai închidem ochii”. O fosă descoperită în urma controalelor

Ce se întâmplă cu programul Rabla în 2026? Diana Buzoianu: „Prioritatea zero sunt proiectele deja începute”

Nicușor Dan, după ședința CSAT: Parlamentul dezbate azi cererea SUA, vor fi aduse avioane-cisternă și echipamente defensive

Donald Trump a numit-o pe văduva lui Charlie Kirk  în consiliul consultativ al Academiei Forțelor Aeriene ale SUA

Cristian Păun: „Din dobânzile plătite anual de către stat pierdem anual 1.000 km de autostradă”

De ce au nevoie SUA de mai multe trupe și avioane în România. General: „Aplică legile luptei armate”

Budapesta are numele legat de muzicieni celebri iar dintre toţi, Franz Liszt este cel mai admirat. Academia cu acelaşi nume a fost creată chiar de Liszt, în 1875, la cererea parlamentului ungar. Construcţia clădirii a fost finalizată în 1879 dar în scurt timp s-a dovedit prea mică şi s-a decis ridicarea unui sediu nou. Astfel, în 1907 s-a deschis Academia pe care o cunoaştem astăzi.

Dintre muzicienii de renume din secolul al XX-lea, compozitorul Bela Bartok a învăţat şi apoi a predat aici. Una din creaţiile sale cele mai importante este Cantata Profana prezentată în premieră la Londra în 1934. Această piesă corală are la bază colinde româneşti culese chiar de Bartok, în ideea de a compune o trilogie pe baze folclorice est-europene.

Pe lângă interiorul cu decoraţiuni somptuoase, spiritul Academiei este dat şi de solidaritatea muzicienilor. Colaborarea între studenţi este atât de firească, încât profesorii de azi nu prea îşi amintesc cum au devenit oficial cadre didactice.

Gabor Farkas, profesor de pian: Prima zi ca profesor... vă spun sincer că nici nu-mi amintesc, nu-mi amintesc pentru că în anii studenției ne ascultam permanent unul pe altul. Deci a fost cumva ceva firesc când am început să predau, pentru ca de multe ori s-a întâmplat ca studenți din anii inferiori să mă roage să îi ascult înainte de concert sau de un examen sau dacă se pregăteau pentru concurs. Deci în aceste săli se desfășoară, în paralel, ore de curs și pregătiri, ori profesorii predau, ori studenții se ajută reciproc. Cred că de aceea nu îmi amintesc de prima ora când am predat”.