EDIȚIE SPECIALĂ. „Fratelui meu din exil” - documentar exclusiv despre Monseniorul Ghika, la Digi24
1934: Buenos Aires, Argentina. În acest oraș se organiză imediat după marea criză economică una dintre cele mai mari întruniri catolice: Congresul Euharistic. Sute de mii de persoane l-au întâmpinat pe legatul Papei, cardinalul Pacelli, cel care avea să devină în scurt timp, Papa Pius XII. Peste un million de oameni au participat la liturghia de final, unde cardinalul avea să dea binecuvântarea Papei.
Pe același vapor, însoțind delegația care organiza aceste congrese se afla și Monseniorul Vladimir Ghika. Devenit preot la 50 de ani, trecutul său de prinț și figura de monah oriental au atras mereu atenția, în toate colțurile lumii în care a ajuns. Iar acestea nu au fost puține. Congresele Euharistice l-au purtat de la Sydney, Australia, la Buenos Aires, în Argentina, la Manila, în Filipine și apoi în apropiata Ungarie, la Budapesta, în 1938.
Au fost întruniri de mare amploare, menite să întărească în credință catolicii din acele colțuri ale lumii. Totodată, au fost un mod al Vaticanului de a milita pentru pace în momente de criză și de mare tensiune, cum a fost cazul la Budapesta, chiar în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial.
Discursurile Papei Pius al XI-lea, transmise la radio, dar și cele ale delegatului sau, cardinalul Pacelli, erau un manifest spiritual, dar totodată politic. Vladimir Ghika a fost unul dintre membrii delegațiilor permanente, călătorind peste tot în lume. În 1948, a ales totuși să rămână în România: o alegere aproape de neînteles pentru un om obișnuit.
Primul martir al Bisericii locale care va fi declarat „fericit”
Papa Francisc l-a declarat martir pentru credință pe principele și preotul român Vladimir Ghika, ucis de comuniști. Asta înseamnă că în fiecare an, la o dată pe care Biserica Catolică o va stabili ulterior, numele lui va fi invocat în liturghii şi rugăciuni peste tot în lume. Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika va avea loc, în această toamnă, la Bucureşti, pentru meritele lui deosebite.
Douăzeci și doi de ani a durat tot procesul de recunoaștere a monseniorului Vladimir Ghika drept martir, iar joi Papa Francisc a semnat decretul prin care preotul, ucis din ură faţă de credinţă, la Bucureşti, în 1954, va fi înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice.
Preotul romano-catolic a fost arestat în 1952, pe o stradă din Bucureşti. A refuzat să-şi părăsească ţara de mai multe ori pentru a-i ajuta pe oamenii săraci şi bolnavi, dar a fost condamnat la închisoare, unde a şi murit, în 1954, după doi ani de tortură.
Încă din 1991, ÎPS Ioan Robu a cerut Sfântului Scaun să înceapă procesul de beatificare. Vladimir Ghika, preot romano-catolic a fost arestat, în 1952, pe o stradă din Bucureşti, în timp ce ieşea din casa unei bolnave, căreia îi dăduse Sfintele Taine.
Era recunoscut pentru actele sale de caritate, astfel că, de multe ori a refuzat să părăsească România pentru a fi alături de săraci şi bolnavi. A fost condamnat la trei ani de închisoare, dar din cauza tratamentului din Jilava, doi ani mai târziu a murit. Este primul martir al Bisericii locale care va fi declarat „fericit”.
Povestea acestei alegeri și a ultimilor ani din viața Monseniorului Ghika, în documentarul „Fratelui meu din exil”, de Ana Boariu, duminică seară, la ora 22.00, în premieră la Digi 24.
În această ediție specială dedicată Paștelui catolic, regizoarea Ana Boariu este invitata Sandei Nicola.
În această ediția, alături de Ana Boariu, au participat și criticul de film Irina Margareta Nistor și Cristian Curte, jurnalist al Radio România Actualități. Urmăriți dezbaterea în materialul video atașat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
