Iosif Berman, „fotograful cu 1.000 de ochi”, primul fotoreporter din România
"Omul cu 1.000 de ochi" şi cu alte 1000 de poveşti spuse prin fotografie. Această este, pe scurt, povestea lui Iosif Berman, primul fotoreporter din presă românească. Avea 20 de ani când s-a îndrăgostit de fotografie. De-a lungul timpului a pozat satul, mahalaua, protipendada Bucureştiului, dar a ajuns şi fotograful oficial al Casei Regale.
„Odată cu Iosif Berman fotografia părăseşte studioul, părăseşte postura aceea regizată şi rigidă şi devine ceea ce ştim noi fotoreportaj în sesnul cel mai autentic al cuvântului pentru că Iosif Berman a avut, cum spuneau colegii lui despre el, stofă de fotoreporter de peste ocean. Omul cu 1000 de ochi, în sensul că îi surprinde pe toţi prin capacitatea lui de a vedea toate detaliile şi mai ales detaliile, dar care prinse în cadru crează unicitatea imaginii lui Berman. Berman avea calitatea de a surprinde viaţă, dar nu şi să o oprească în cadrul fotografiei. Fotografiile lui sunt magice”, a povestit Adina Ştefan, apropiată a familie Berman.
Fotografiile lui Iosif Berman au fost admirate de mari personalităţi ale vremii, Geo Bogza spunea despre ele că sunt "brutale şi pline de viaţă."
Viaţa lui Iosif Berman a fost una intensă, a trăit şi a surpins cele mai importante momente din istoria României la început de secol XX. Fascinat de soarta lui, regizorul Alecu Solomon a realizat un film despre povestea fotografului.
„O viaţă care deşi nu a fost lungă, el a murit la 49 de ani, condensă aşa, jumătate de secol de istorie într-un mod foarte dramatic. Şi în tot decursul acestei vieţi fotografia şi meseria lui de fotograf a mers paralel cu evoluţia asta dramatică. Apoi mi s-a părut că el a documentat, prin reportajele lui fotografice, şi premerge cumva meseria mea şi că a existat un moment în presa românească între cele două războaie, moment în care reportajul devenise un instrument foarte important de cunoaştere socială şi aşa mai departe, şi lucrul ăsta trebuia cumva pus în valoare. El încerca să simtă ce e viu acolo, ce e particular, ce e specific, detalii de viaţă care aşezate aşa în cadru, le simţi aşa ca fiind purtătoare de un alt un alt soi de informaţie decât cea verbală”, a afirmat Alecu Solomon.
Berman a participat ca fotograf în Primul Război Mondial. El a ajuns cu armata română până în Rusia, acolo unde avea să-şi întâlnească viitoarea nevastă, care i-a dăruit doi copii: Luiza şi Matilda.
„S-a întors în Bucureşti în 1922 fiindcă în 1923 a avut cel de al doilea copil pe Matilda diferenţa era de 4 ani între fete. Aici a revenit la treburile lui. şi a devenit, cum spui, fotoreporter al mahalalelor şi al întregii societăţi bucureştene, care era colorată şi cu multiple faţete, şi a făcut cu Burnea Fox şi reportaje în coloniile de leporsi”, a mai povestit Adina Ştefan.
Berman "a surprins viaţă" în multe ilustrate. Alături de scriitorul Geo Bogza şi de gazetarul Brunea-Fox, a fotografiat uliţele Bucureştiului.
În plus, era nelipsit de la călătoriile pe care sociologul Dimitrie Gusti le organiza în satele româneşti.
„El a ajuns ulterior şi fotograf al Casei Regale după ce l-a însoţit pe profesorul Gusti în cele 5-6 campanii etnografice în satele din România, fiind indispensabil ilustrării materialelor echipelor de cercetare. Le realizau prin metodă monografiei, el era ilustratorul”, a mai spus Adina Ştefan.
Iosif Berman a ajuns astfel celebritate, de aceea Casa Regală a României l-a angajat că fotograf oficial al regelui.
Fotografiile sale au fost publicate în prestigioasele New York Times, Naţional Geographic.
În anul 1937, autorităţile au închis ziarele Adevărul şi Dimineaţa, unde lucra Iosif Berman. Era începutul sfârşitului.
„Era de etnie evreiască şi în anii 40 când erau legionarii la putere el a fost epurat şi i s-a interzis să mai fotografieze. A fost pe gardul palatului un incident tragic. El încerca să fotografieze ce se întâmpla dincolo de gard printre spațiile gardului şi i s-a luat aparatul şi i s-a spart”, mai povestește Adina Ştefan.
Iosif Berman a murit la 49 de ani, la câteva luni după incidentul din faţă Palatului Regal. Costurile înmormântării au fost acoperite cu un cec de 84 de dolari trimis de ziarul New York Times.
„În momentul în care nu a mai putut produce imagini, din motive de legislaţie rasială antisemită sub Antonescu, s-a prăpădit”, spune și Alecu Solomon.
Iosif Berman a fost primul reporter fotograf din presă românească.
„Vreţi să va fac o mărturisire? Am devenit reporter de dragul fotografiilor lui Berman”, a recunoscut Geo Bogza.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
