Sari la conținut

Promovarea produselor tradiționale, în „fișa postului” de ambasador

Târgurile internaţionale de bunuri de consum sau evenimentele sociale au în spate munca reprezentanţilor diplomatici din ambasade. Toată lumea este interesată să participe la astfel de evenimente pentru că aici ai cel mai bun prilej să cunoşti noi parteneri de afaceri.

Responsabilii diplomatici din Pakistan, SUA și Indonezia, dar și producători ai unor astfel de produse tradiționale au spus povestea acestor demersuri de promovare în ediția de sâmbătă a emisiunii „Pașaport diplomatic”.

Mango de Pakistan

O singură ţară din lume a fost binecuvântată de natură cu această bucurie, de a avea 150 de soiuri diferite de mango. Fructele de mango care cresc în Pakistan sunt celebre în toată lumea. Pentru prima oară în România, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti a făcut o prezentare a doar trei soiuri de mango. Le-a gustat şi echipa emisiunii „Pașaport diplomatic”, care a decretat că îşi merită renumele.

Regele fructelor, aşa este numit mango în Pakistan. Este considerat fruct naţional şi totodată unul dintre cele mai exportate produse. 20,5 milioare de dolari se câştigă anual din vânzarea acestor delicii exotice, doar din exporturile pentru Statele Unite. Rab Nawaz Khan, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti, a adus celebrele fructe şi în România. Ştie cât de valoroase sunt varietăţile de mango care cresc în ţara sa şi vrea să îi ajute pe fermierii de la el de acasă să cucerească o nouă piaţă.

„Mangoul din Pakistan este un produs extrem de important. Este al doilea cel mai important produs de export pentru Pakistan. Noi producem 15.000 de tone de mango în fiecare an, care sunt exportate până în America, Japonia, Coreea, Europa, Africa, Africa de Nord. Mango sunt fructe foarte populare şi oamenii iubesc fructele noastre de mango. Deci este un produs foarte important pentru exporturile din Pakistan”, spune Rab Nawaz Khan.

Pakistanezii spun mereu că în ţara lor creşte aur în copaci. Pomii de mango acoperă aproape două milioane de hectare din sudul ţării. De la flori la fructele parfumate de mango, totul este transformat în profit de fermieri.

Homari „made in USA”

Vinuri, homari, şi multă voie bună, toate „made in the USA”. Însărcinatul cu Afaceri al ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, Duane Butcher, a vrut să aducă mai aproape de România gustul produselor americane de cea mai bună calitate. Şi a reuşit, cu ocazia unei „garden party”.

Industria vinurilor în Statele Unite este relativ nouă. Americanii produc vin de doar 300 de ani. Dar au învăţat să îl facă atât de bine, încât au cucerit rapid pieţele internaţionale şi astăzi sunt al patrulea exportator la nivel mondial. California este statul care produce cea mai mare parte din vinurile americanilor. În România sunt mai puţin cunoscute sortimentele de vin de pe continentul nord-american, tocmai de aceea, reprezentanţii ambasadei de la Bucureşti au organizat o degustare în toată regula. Şi pentru că lângă un vin bun merge şi o mâncare rafinată, bucătari de primă clasă au arătat celor interesaţi cum se pregătesc homarii.

America este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de produse agricole din lume şi este important pentru noi ca şi ambasadă pentru că unul dintre lucrurile pe care încercăm să le facem este să promovăm comerţul. Încercăm să arătăm ce fel de produse avem, în cazul de faţă suntem norocoşi să avem produse speciale, adică promovăm homarii şi vinurile americane în această seară. Vrem să le aducem în faţa consumatorilor prin profeşioniştii în domeniu, vrem ca produsele să fie gustate, văzute, să se înţeleagă despre ce este vorba şi să îmbunătăţim exporturile americane.

„Nu alegem neapărat. Noi îi susţinem pe producători. Atunci când avem producători interesaţi, organizăm astfel de evenimente. Nu avem la ambasadă sau în Guvern, pe cineva care să spună acest produs trebuie promovat. Cred că este evident când este o piaţă pentru anumite produse, o cerere care nu este satisfăcută, sau când noi ştim că avem ceva special de oferit, atunci facem astfel de lucruri”, spune Duane Butcher.

Întrebat dacă vede o creştere a cererii pentru anumite produse, după evenimente de acest gen, oficialul a răspuns: „Aş vrea să ştiu răspunusul la această întrebare, dar mai mult ca sigur că nu am mai face astfel de evenimente, dacă nu ar fi creşteri şi nu ar merita pentru companiile noastre. Cred că cu cât oamenii gustă produsele excepţionale pe care le oferim, cu atât mai mult vor dori să le cumpere şi acest fel de evenimente este felul nostru de a transmite acest mesaj”.

Perle și batik de Indonezia

Marco Polo a fost primul european care a ajuns în Indonezia. Era în căutarea insulelor unde creşteau mirodeniile. Şi a găsit mai mult de atât. Perle, fructe exotice, palmieri, arbori de cauciuc, ţesături colorate precum vegetaţia luxuriantă a insulelor şi o mulţime de alte bogăţii. La Bucureşti, ambasadorul Indoneziei, Marianna Sutadi, a susţinut o delegaţie de oameni de afaceri din ţara sa, cu un scop precis: popularizarea produselor naţionale şi încurajarea comerţului.

„Este foarte bine pentru mine să fiu aici în România. Acesta este unul din acele momente care mă face să mă simt foarte fericită şi mândră, de aceea aş vrea să îl împart cu voi. Este o onoare şi un privilegiu pentru mine să îmi promovez ţara, Indonezia, în România. Ştiţi foarte bine că insulele noastre sunt un amestec perfect de vechi şi nou, de simboluri şi fapte, dar cred că încă nu ştiţi că avem comori nu doar pe pământurile noastre, dar de asemenea şi în mările noastre. Le-am scos la lumină şi nu doar fragmente de informaţii despre Indonezia, dar de asemenea perle adevărate, bijuterii, batik-ul tradiţional, uleiul de palmier, cauciucul, cosmetice şi orice altceva ce poate fi de interes pentru voi. Tot ce poate fi în folosul scurtării distanţelor şi întăririi punţilor prieteniei şi parteneriatului dintre ţările noastre, între Indonezia şi România. Încă îmi amintesc când noi, colegii de la departamentul economic din ambasadă şi cu mine, am mers în Jakarta în februarie anul trecut. L-am cunoscut pe directorul general din Ministerul Comerţului, domnul Gustami Gusmardi, care este şi secretar de stat pentru turism şi inovaţie în economie. Am încercat să-l convingem că România este poarta pentru piaţa est-europeană şi că produsele noastre tradiţionale pot fi de mare interes pentru ei. Şi acum, această delegaţie de oameni de afacere indonezieni este aici. Sper că în aceste patru zile, în perioada acestui târg, o să vină multă lume să ne vadă produsele şi artizanatul, de la cauciucuri la perle, de la batik la... Înseamnă enorm pentru mine. De aceea sunt puţin sentimentală să vă povestesc despre această expoziţie”, spune ambasadorul Indoneziei, Marianna Sutadi.

Apele limpezi ale arhipelagului Indonezian au fost mediul perfect, de-a lungul secolelor, pentru căutătorii de perle de apă sărată să găsească mai uşor scoicile care ascund comori. În zilele noastre, tradiţia scufundătorilor este susţinută şi de producţia de perle de cultură, în ferme speciale. Argintii, albe, roz, crem sau aurii, perlele indoneziene se transformă în bijuterii speciale pe care le poartă femei din toată lumea.

Ratna Zhuhry, bijutier perle de mare, a explicat ce este specific perlelor indoneziene: Specific este faptul că suntem cel mai mare producător de perle de mare la nivel mondial, noi avem 42% din producţia de perle de la nivel mondial.

„Aceste perle sunt de apă de mare, dar în Japonia sau China sunt perle de apă proaspătă. De asemenea, în Tahiti sunt perle negre, noi nu le avem, sunt doar în Tahiti”, spune bijutierul.

Indonezia este lider mondial în exportul de ulei de palmier. Folosit pentru gătit, pentru obţinerea de produse cosmetice, dar şi pe post de combustibil, acest ulei versatil a ajuns şi pe piaţa din România.

Budianto Wijaya, manager al unei companii producătoare de ulei de palmier, a spus echipei Digi24 istoria acestui produs. „Noi spunem că uleiul de floarea soarelui este un ulei uşor, are un punct de topire foarte scăzut. Uleiul de palmier are un punct de topire mai ridicat. Ambele uleiuri au diferite întrebuinţări, dar de exemplu pentru prăjire la temperaturi foarte ridicate este mai bine să folosim ulei de palmier, pentru că rezistă mai bine şi este mai durabil, deci îl putem folosi de mai multe ori. De multe ori industria de fast-food foloseşte ulei de palmier pentru prăjit. Acesta ar fi principalul avantaj al folosirii uleiului de palmier în defavoarea uleiului de floarea soarelui”, spune Budianto Wijaya.

Vitaminele pe care le conţine uleiul de palmier îl face perfect ca bază pentru cosmetice. Iar producătorii ştiu să profite de toate avantajele pe care această resursă naturală le oferă.

Jembatan Dua Raya, reprezentant firmă cosmetice, explică faptul că produsele sale sunt toate bazate pe ulei de palmier şi că are propria rafinărie: „Produsul nostru principal este uleiul pentru gătit. Are două calităţi: este bun pentru inimă şi conţine vitaminele A şi E. Acestea sunt conţinute în mod natural de uleiul de palmier. Acesta este produsul nostru premium, se numeşte Tropical. Avem mai multe branduri, fiecare are un alt scop. Unele sunt pentru prăjit, altele sunt folosite pentru gătit, dar şi pentru sosuri pentru salate. Şi mai avem un produs adiacent, facem şi săpunuri pentru frumuseţe, săpun pentru faţă şi săpunuri medicale. De pildă acesta este bun împotriva ţânţarilor”.

Denny Nurtanio, manager exporturi firmă cauciuc, spune că pe piaţa produselor din cauciuc, concurenţa este acerbă: „Dacă în ceea ce priveşte calitatea nu prea sunt diferenţe, cauciucurile noastre sunt de mărimi mai mari, în mod deosebit sunt pentru tineri care vor să îşi tuneze maşinile, să aibă un stil diferit. De asemenea, calitatea este însă la fel de bună”.

Poate că cel mai cunoscut produs tradiţional al Indoneziei este ţesătura numită batik. Metoda prin care se obţin celebrele imprimeuri colorate seamănă foarte mult cu metoda folosită în Bucovina pentru împestriţarea ouălor de paşte.

Ani Kustidjat, reprezentant firmă batik, a explicat cum este acesta lucrat: „Materialul este bumbacul, dar tehnica este una foarte detaliată. Folosim ceară topită pentru a trasa desenele şi îl colorăm treptat, apoi îl uscăm la soare şi repetăm operaţiunea pentru alte modele, şi adăugăm mai multe culori”.

E pot face mai multe lucruri: cămăşi, sacoşe, poşete. „Da, pentru că suntem mândri de batik. Din 2009 UNESCO a recunoscut această ţesătură ca făcând parte din patrimoniul naţional indonezian. Aşa că acum noi prezentăm batikul şi românilor, avem deja acest patrimoniu. Pentru că avem modele specifice, avem modele diferite, sunt tradiţionale, foarte colorate şi reprezintă istoria batikului de asemenea”.

Istoria comerțului internațional

Schimburile comerciale dintre persoane au luat, în decursul secolelor, forma comerţului internaţional, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale. În istoria contemporană, un prim document important de acest fel a fost Acordul General asupra Tarifelor Vamale și Comertului, așa-numitul acord GATT. Intrat în vigoare în 1948, documentul avea ca scop reducerea substanţială a tarifelor vamale între ţările aderente şi eliminarea practicilor discriminatorii în comerţul internaţional. Excepție făceau ţările comuniste.

Tot în 1948, 16 ţări europene răspundeau unei oferte de sprijin economic din partea Statelor Unite. Cadrul acestei cooperări a fost Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană, OEEC. Deşi preocuparea principală a organizaţiei era distribuirea creditelor americane, aceasta reglementa şi comerţul liber între ţările membre şi gruparea lor în uniuni vamale şi alte instituţii similare. În 1961, gruparea se transforma în Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltare Economică, OECD, la care au aderat ulterior SUA, Canada, Japonia, Finlanda şi alte ţări. Astăzi, OECD funcţionează mai mult ca un corp consultativ, care contribuie la comerţul internaţional prin studii asupra protecţiei sociale, a globalizării şi a protecţionismului economic.

Evident, în această febră economică, şi statele socialiste şi-au format gruparea de promovare a intereselor economice interne. Ca răspuns la planul Marshall promovat de SUA, şi URSS şi-a elaborat un program de integrare a economiilor est-europene. Astfel a luat naştere în 1949 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), având ca membrii fondatori, pe lângă Uniunea Sovietică, Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Cehoslovacia. Pe lângă proiecte de succes, cum ar fi construcţia unei reţele de căi ferate, a unei reţele de electricitate de înaltă tensiune şi a conductei de petrol Prietenia, în interiorul CAER au existat şi tensiuni. România de exemplu a refuzat să fie furnizorul de materie primă şi produse agricole a ţărilor membre, orientându-se spre o industrializare extensivă. CAER a fost desfiinţat în 1991.

În deceniile care au urmat înfiinţării GATT, comerţul mondial s-a schimbat fundamental. Acordul iniţial reglementa exclusiv comerţul de mărfuri, mai puţin produsele textile şi o parte a celor agricole. Între timp a crescut volumul serviciilor şi implicit, importanţa proprietăţii intelectuale. Ca urmare, GATT a fost înlocuit în 1995 de Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO). Aceasta reglementează comerţul tuturor mărfurilor, al serviciilor, proprietatea intelectuală şi anumite politici de investiţii. După ani de negocieri, şi China a aderat la WTO, în 2001.

Alianţe economice s-au format în diverse zone ale lumii, ca Acordul de comerţ liber Nord-American (NAFTA), Asociaţia naţiunilor din Asia de sud-est (ASEAN), Piaţa Comună Central-Americană (CACM). În perioada crizei economico-financiare însă, toate ţările încearcă să exploateze toate posibilităţile pentru a-şi exporta produsele.

Urmăriți reportajele integrale în materialele video atașate.

Etichete: Pasaport diplomatic , ambasador , ambasada , mango , produse traditionala , homar

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale