Sari la conținut

Asigurarea unei tranziţii digitale

NEW DELHI - În fiecare an, Forumul Economic Mondial publică un Raport al Riscurilor Globale care sintetizează viziunile experților și a factorilor de decizie din întreaga lume. Anul acesta, securitatea cibernetică este în topul listei preocupărilor globale. În 2017 lumea a asistat la o creștere continuă a atacurilor cibernetice și a breșelor de securitate care au afectat toate sectoarele societății. Nu avem niciun motiv să credem că 2018 va fi diferit.

Chaos Computer Club Annual Congress

Foto: Getty Images

Implicațiile sunt profunde. Trebuie urgent să rezolvăm problema guvernării internetului însă și pe aceea a reglementării acestuia. Altfel, oportunitățile pe care le crează tehnologiile digitale s-ar putea irosi în bătălii legale și de reglementare care să genereze noi tensiuni globale.

Dar chestiunea este mai amplă: Față de  viteza cu care intrăm în era digitală, eforturile de asigurare a stabilității globale au rămas mult în urmă. Din multe puncte de vedere, lumea în care trăim este încă organizată pe principii “westfaliene”. Statele cu frontiere recunoscute sunt elementele constitutive ale sistemului internațional. Interacțiunile lor și disponibilitatea de a împărtăși suveranitatea definesc ordinea mondială actuală.

Dar globalizarea  a schimbat treptat realitățile. Chiar dacă forța sa a mai fost temperată acum de geopolitică și de impulsul de a încetini ritmul schimbărilor tehnologice, transformarea digitală va accelera procesul de globalizare, deși într-o formă diferită. În definitiv, caracteristica principală a internetului este arhitectura sa ne-teritorială. Prin eliminarea frontierelor tradiționale, acesta este o provocare la adresa fundamentului ordinii westfaliene.
Aceasta este o evoluție extrem de pozitivă pentru că facilitează libera exprimare și schimbul transfrontalier de bunuri și servicii. Dar, la fel ca în cazul celorlalte invenții umane, se poate abuza și de internet, așa cum vedem în cazul infracțiunilor cibernetice, hărțuirii online, incitării la ură sau violență și radicalizării online.

Pentru diminuarea acestor abuzuri în anii următori va fi nevoie de o cooperare internațională strânsă și de aplicarea unor reguli comune. Soluția nu poate fi găsită în izolare pentru că niciun guvern nu poate rezolva problema de unul singur.
În timp au apărut o mulțime de organizații care au adus împreună comunitatea tehnică, afacerile, guvernele și societatea civilă. Și instituții ca ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers), IETF (Internet Engineering Task Force) și W3C (World Wide Web Consortium) asigură guvernarea de facto a arhitecturii internetului. Însă reglementarea internetului este o problemă cu mult mai complexă. Aici peisajul instituțional este mai aglomerat și mai neclar.

Aglomerația e cauzată de numeroșii actori care concurează pentru a realiza cadrul normativ al spațiului cibernetic. Majoritatea țărilor au multiple ministere relevante care reglementează activitatea online. Website-urile și serviciile online au directive și termeni de utilizare extrem de diverse. Dezvoltatorii publici și privați determină designul infrastructurii schimbătoare a internetului. Și numeroase grupări din societatea civilă propun propriile lor seturi de principii, în timp ce organizațiile internaționale încearcă să pună la punct acorduri multilaterale.

Peisajul rămâne neclar din cauză că cooperarea interguvernamentală s-a poticnit în prioritățile divergente ale statelor. În plus, există încă prea puține spații dedicate interacțiunilor între părțile interesate și conceperii unor soluții operaționale.

În absența unui cadru comun acceptat, guvernele vor avea tendința să adopte măsuri unilaterale pe termen scurt (obligativitatea localizării datelor, restricții excesive privitoare la conținut, supraveghere intruzivă) pentru a rezolva problemele imediate sau ca răspuns la presiunile politice interne. Dar procedând astfel s-ar putea genera o dinamică  care să amplifice tensiunile internaționale.

Guvernanța digitală privește totul, de la securitatea cibernetică la economie și drepturile omului, iar incertitudinea privitoare la care lege anume se aplică în diferite jurisdicții va slăbi procesul de aplicare a regulilor în toate jurisdicțiile, în detrimentul tuturor. Mai mult, măsurile destinate rezolvării unei probleme pot cu ușurință să afecteze celelalte domenii iar deciziile politice grăbite și necoordonate pot avea consecințe negative și peste graniță.

Când am avut onoarea să conduc Global Commission on Internet Governance, raportul nostru din 2016 a evidențiat riscurile și a chemat la realizarea unui “nou Contract Social” care să garanteze un internet al viitorului accesibil, incluziv, sigur și de încredere.  

De atunci, progresele au fost limitate. Pentru că eforturile Națiunilor Unite de a stabili reguli cibernetice globale au ajuns în impas, inițiativele alternative vor trebui să contribuie la avansul acestui proces.

Din fericire, Comisia Globală pentru Stabilitatea Spațiului Cibernetic a emis recent un document intitulat “Call to Protect the Public Core of the Internet”. Iar Conferința pentru Internet Global  și Jurisdicție care va avea loc la Ottawa va fi o altă oportunitate importantă pentru factorii de decizie să continue munca pentru găsirea unei soluții.

Astfel de acțiuni tehnice și legale sunt esențiale pentru realizarea unei tranziții globale de la era industrială către cea informațională. Pentru evitarea unei bătălii a reglementărilor, factorii de decizie trebuie să conceapă o abordare inteligentă față de o varietate de chestiuni complicate, de la sistemele de asistență mutuală în domeniul investigațiilor până la stabilirea rolului administratorilor de nume de domenii și a furnizorilor de servicii în rezolvarea problemei discursului abuziv online.

Obținerea unei coerențe a politicilor în toate jurisdicțiile trebuie să fie prioritatea principală. Pentru asta este nevoie de interacțiuni directe, susținute, între toate părțile interesate. Doar așa se poate crea un cadru care să mențină natura transfrontalieră a internetului, se pot proteja drepturile omului, lupta contra abuzurilor și se poate susține o reală economie digitală globală.

Așa cum spunea Kofi Annan în 2004, “pentru administrarea, promovarea și protejarea prezenței internetului în viețile noastre, trebuie să fim la fel de creativi ca cei care l-au inventat”. Westfalia a trecut iar ceea ce urmează depinde de noi.

Pe aceeași temă