Sari la conținut

Ce înseamnă că SUA a renunțat la neutralitatea internetului

Prin anularea din 14 decembrie a reglementărilor privind neutralitatea internetului se deschide calea către scenarii în care providerii de internet pot taxa  utilizatorii pentru accesarea unor pagini precum Facebook sau Instagram. Aceeași provideri vor putea bloca anumite pagini, anumite știri sau apeluri la proteste de pe rețelele de socializare, fără consecințe legale. Vor putea controla cât de rapid se încarcă o pagină de internet și vor putea forța companii să plătească pentru ca durata de încărcare să fie mai scurtă.

shutterstock internet icann siguranta online siguranta date siguranta internet

Foto: Shutterstock

Pe scurt, li se oferă câtorva companii gigant puteri extraordinare care pot impacta masiv societatea din SUA în următorii ani. Totodată, se deschide calea pentru presiuni cu consecințe similare în Europa.

Ce s-a întâmplat mai exact în 14 decembrie?

Comisia Federală de Comunicații din SUA a decis anularea Titlului II de protecție a neutralității internetului, printr-un vot de 3 (republicani) la 2 (democrați). În 2015 fuseseră implementate câteva reglementări care întăreau neutralitatea, reglementări pentru care s-au dus lupte majore de peste un deceniu.

Reglementările defineau internetul ca utilitate publică (asemenea curentului electric, apei potabile, telefoniei mobile) și asigurau acces echitabil la acesta. Practic au fost șterse reguli care nu ar fi permis providerilor de internet să blocheze anumite pagini sau să ceară taxe pentru accesarea contentului. Miza era asigurarea internetului ca serviciu public la care să aibă acces toată lumea.

Argumentele aduse pentru anularea neutralității au fost cele susținute de administrația Trump, argumente care se bazează în mare parte pe ideea că reglementările dăunează pieței libere.

Problema este că piața a fost și va rămâne în mâna câtorva companii, un oligopol în care membrilor le este ușor să se înțeleagă între ei pentru a obține mai mulți bani de la cetățeni.  

Mai mult, se pare că principalii trei provideri de internet au investit peste jumătate de miliard de dolari în ultimii nouă ani pentru campanii împotriva neutralității internetului.

Dacă aceste companii vor profita în viitor de libertățile primite, pot avea consecințe majore dincolo de a crește costurile pentru cetățeni. Vor putea altera preferințele pentru vot, prin blocarea anumitor știri și siteuri. Vor putea impiedica apariția unor proteste mari, prin blocarea accesului la apeluri la protest pe rețele de socializare. Practic pot deveni foarte ușor un instrument politic foarte eficient și este clar pe cine vor favoriza.

În plus, creșterea costului va împinge la marginea societății grupurile deja vulnerabile.

Când vor intra în vigoare?

Anularea intră în vigoare în câteva săptămâni și deja s-au anunțat procese împotriva deciziei.

Mai mulți procurori generali, precum procurorul general al New York, democratul Eric T. Schneiderman, au anunțat că vor lansa procese pentru a bloca anularea. Anunțuri similare au venit de la organizații pentru protecția publicului și companii gigant—inclusiv Google și Facebook au declarat că iau în considerare deschiderea proceselor.

De partea cealaltă, președintele unui mare provider de internet a spus că nu va fi sfârșitul internetului așa cum îl știm azi și că serviciile acestora nu se vor modifica.

Cine a criticat renunțarea la neutralitate ?

În SUA au fost mai multe proteste recent pentru a împiedica votul de anulare. 18 procurori generali au cerut amânarea votului. Asociații ale Universităților din State au spus că măsura va afecta cercetarea și sistemul de învățământ. Companii precum Netflix, Google și Facebook au criticat dur decizia.

La nivel internațional, prim-ministrul canadian Justin Trudeau și-a exprimat la rândul lui îngrijorarea.  

Cum poate anularea neutralității internetului afecta Europa?

Sunt deja semnale de alarmă că modificările din SUA vor deschide calea pentru mișcări similare în Europa.

UE a introdus în 2015 o serie de reguli menite să asigure acces echitabil la conținutul online, dar mulți au acuzat că acestea sunt prea slabe și relativ simplu de fentat. Și în Europa au izbucnit scandaluri și Portugalia chiar a fost dată exemplu negativ în campaniile pentru menținerea neutralității în SUA.   

Despre autoare: Laura Ștefănuț este jurnalistă, colaboratoare Digi24 și a presei internaționale.