Sari la conținut

Ce riscuri implică referendumul lui Iohannis

După reacția pe care au avut-o la cald, social-democrații par să fi fost luați prin surprindere de președintele Iohannis și al său referendum național pe tema luptei anticorupție. Ba că ar fi inutil, ba că ar costa prea mult și că România ar avea alte priorități, ba că ar fi întrebări mai importante de pus la referendum, ba că demersul ar fi neconstituțional. Dragnea a lăsat chiar a se înțelege că ar putea implica în jocul distructiv și Curtea Constituțională, în încercarea de a opri consultarea populară. Ulterior, social-democrații s-au repliat și au spus că nu au nimic împotriva referendumului. S-au gândit, probabil, la riscurile deloc puține pe care le implică demersul pentru președintele Iohannis.

grindeanu dragnea inquam crop

Foto: Inquam Photos

„Noi avem în minte alte două referendumuri pe care le vom declanșa”, spunea Liviu Dragnea, luni seara, la scurt timp după anunțul prezidențial privind convocarea unei consultări populare. „Președintele nu are drept de legiferare. Deci, nu poate iniția un referendum legislativ, prin care să anuleze o lege sau o ordonanță de urgență”, se grăbea să argumenteze și ex-premierul condamnat Adrian Năstase. Alții le-au ținut isonul arătând că referendumul ar costa prea mult (ministrul de Interne, Carmen Dan) sau că ar fi „o scamatorie juridică” în condițiile în care pe tema luptei anticorupție ar exista consens în societate (Șerban Nicolae, liderul grupului PSD din Senat).

În demontarea utilității și importanței referendumului, pesediștii au primit ajutor și de la fostul lor inamic politic, Traian Băsescu. Inițiator al mai multor consultări populare, acesta a pus sub semnul întrebării încadrarea subiectului în categoria problemelor de interes național și a catalogat decizia lui Klaus Iohannis drept una „neinspirată”. În polemică s-a băgat chiar și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, care a susținut, asemenea social-democraților, că șeful statului nu poate convoca un referendum pe tema amnistiei și grațierii.

Ulterior, după ce președintele Klaus Iohannis a trimis scrisoarea către Parlament și a precizat că întrebarea pe care o va adresa românilor nu va conține cuvântul „grațiere”, social-democrații parcă s-au luminat la față. „Am văzut adresa Administraţiei Prezidenţiale. Eu chiar susţin un referendum. Cum să nu susţinem ceea ce scrie acolo - lupta împotriva corupţiei... Normal, toată lumea o susţine”, a declarat premierul Sorin Grindeanu. „Din punctul meu de vedere şi noi susţinem lupta împotriva corupţiei. Nu-mi este foarte clar de ce trebuie pusă această întrebare. Nu avem nimic împotriva referendumului”, a susținut, marți seara, și Liviu Dragnea.

Ce s-a întâmplat într-o singură zi de au schimbat pesediștii partitura atât de radical? Și-au făcut calculele, au văzut ce riscuri implică referendumul chiar pentru inițiatorul său și și-au dat seama că nu au de ce să renunțe la planul de albire a propriilor dosare.

Să o luăm pe rând. Începând cu întrebarea la care românii vor fi chemați să răspundă. Dacă întrebarea ar fi conținut explicit cuvântul „grațiere” și ar fi fost un covârșitor vot „împotrivă”, social-democraților le-ar fi fost mai greu să susțină măsura. Măcar la nivel de discurs le-ar fi fost mai greu, pentru că, altfel, știm bine ce s-a întâmplat cu referendumul din 2009 și cum au fost total ignorate rezultatele lui.

Includerea cuvântului „grațiere” ar fi prezentat însă un risc pentru președintele Klaus Iohannis, în condițiile în care sunt destui juriști care susțin că actuala Constituție nu permite un referendum pe tema grațierii și amnistiei și ne putem imagina, cu ușurință, cam ce ar fi spus și Curtea Constituțională condusă de Valer Dorneanu, în cazul în care ar fi fost sesizată.

Să vedem riscurile și din perspectiva cifrelor seci. O primă condiție, prevăzută de Legea referendumului, pentru ca demersul să fie considerat valabil este ca 30% din persoanele înscrise în listele electorale permanente să se prezinte la urne. Ceea ce înseamnă peste 5,52 milioane de români, dacă luăm cifrele comunicate la ultimele alegeri, din decembrie 2016. O întrebare abstractă, de genul „susțineți continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice?”, nu ar face decât să diminueze interesul oamenilor, mai ales dacă ne referim la electoratul rural și mai puțin informat.

A doua condiție, cumulativă, prevăzută de Legea referendumului este ca 25% din cei înscriși în listele permanente să se pronunțe favorabil. Ce înseamnă asta? Că, la un minimum de 5,52 milioane de prezenți, 4,6 milioane să răspundă cu „da”. Adică, circa 83% din cei participanți! În cazul oricărui alt raport între „da” și „nu” (65% la 35% sau chiar 75% la 25%), referendumul nu ar fi validat.

Or, în aceste condiții, contează cu atât mai mult modul în care președintele Iohannis va formula întrebarea și cum vor reuși partidele care susțin demersul să explice oamenilor importanța și implicațiile răspunsului lor. Și, poate nu ar fi rău, să explice pe înțelesul tuturor că nu este vorba de vreo grațiere sau amnistie fiscală, ci de fapte penale.

Dacă prezența la referendum va fi suficientă, dar mică sau, și mai rău, consultarea este invalidată (prin neîndeplinirea oricăreia din condițiile de mai sus), Dragnea și ai lui vor specula din plin momentul. Un indiciu despre nota în care o vor face ne-a oferit deja chiar președintele PSD: „Dar ce se întâmplă dacă nu vin oamenii la vot şi referendumul nu e validat, înseamnă că românii nu susţin lupta anticorupţie? Nu-mi dau seama cum a gândit-o preşedintele”.

Și se mai impune o mențiune. Odată cu trimiterea scrisorii către Parlament, președintele Klaus Iohannis a declanșat procedura privind organizarea unui referendum național și au început să se scurgă cele 20 de zile în care cele două Camere se pot pronunța pe subiect. Există, teoretic, și posibilitatea ca șeful statului să se răzgândească pe parcurs, astfel încât, la finalul celor 20 de zile, să nu mai emită decretul privind organizarea referendumului. Un precedent s-a înregistrat în 2013. Președintele de atunci, Traian Băsescu, a declanșat procedura pentru un nou referendum pe tema Parlamentului unicameral și a reducerii numărului de aleși, în condițiile în care rezultatele consultării din 2009 erau ignorate de clasa politică. S-au parcurs atunci mai mulți pași din procedură (președintele a trimis scrisoarea pe 11 iunie 2013, iar cele două Camere s-au pronunțat prin vot, o săptămână mai târziu), dar referendumul nu a mai fost convocat.

Pe aceeași temă