Corupții ies din pușcării, intră procurorii și jurnaliștii

Două zile. Atât a trebuit Comisiei speciale conduse de ex-ministrul „Altă întrebare” Florin Iordache să dezbată 237 de propuneri de modificare a Codului penal. În alte două ore, proiectul PSD-ALDE-UDMR prin care se legiferează, practic, furtul din bani publici, a trecut de Senatul condus de Călin Popescu Tăriceanu. În acest ritm, în alte câteva zile, va trece și de Camera condusă de Liviu Dragnea. După care va începe ping-pong-ul Parlament-Curtea Constituțională-Palatul Cotroceni. Cu toate privirile ațintite asupra abuzului în serviciu, căci știm cu toții pentru cine este dedicația, mai puțină atenție s-a acordat însă noilor infracțiuni introduse în Codul penal de majoritatea PSD-ALDE-UDMR. Trei dintre ele sunt „cadou” pentru cei care i-au mai deranjat în ultimul timp pe politicienii prinși la borcanul cu miere: anchetatorii și jurnaliștii.

Pe cât s-au subțiat, prin interesul și zelul PSD-ALDE-UDMR, articolele privind răspunderea penală a funcționarilor publici și, implicit, a aleșilor locali și a demnitarilor, pe atât s-au îngroșat cele care-i privesc pe „ăilalți”. Pe anchetatori și pe jurnaliști, în speță. Totul, evident, subsumat unui scop la fel de „nobil” precum cel prin care liderii puterii justifică măcelărirea Codului penal: eliminarea exceselor și apărarea drepturilor suspecților.

La capitolul intitulat „Compromiterea intereselor justiției” s-au introdus două noi fapte, iar altele au fost substanțial modificate.

Unul din alineatele nou introduse (alin. 3 indice 1 art. 277) spune: „Fapta funcționarului public care înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca și cum aceasta ar fi fost condamnată se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă declarația se face în numele unei autorități publice, pedeapsa se majorează cu o treime”. Modificarea a fost formulată de deputatul UDMR Marton Arpad, dar a fost îmbrățișată de colegii de la PSD și ALDE.

Oare, dacă ar fi existat această prevedere, procurorul general al României ar mai fi putut spune cum „niște inculpați de rang înalt” îi hărțuiesc pe procurori prin tot felul de comisii special înființate în Parlament? Dar președintele Klaus Iohannis ar mai fi putut declara că „niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze DNA”?

Un alt alineat nou introdus, folosindu-se aceeași tactică (Marton Arpad propune, PSD-ALDE aprobă), prevede: „Încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent prin orice intervenție care afectează procesul de repartizare aleatorie a dosarelor, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.

Ce să înțelegem de aici? Că un inculpat, nemulțumit de cum decurge procesul său, va putea acuza că nu are parte de un proces echitabil pentru că judecătorul nu i se pare a fi „imparțial și independent”? Sau că judecătorii și grefierii vor fi expuși unor presiuni pe care inculpații le vor putea exercita?

În fine, o altă modificare adusă de majoritatea PSD-ALDE-UDMR aceluiași articol 277, spune: „Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”. În forma încă în vigoare a Codului penal, infracțiune era doar dacă dezvăluirea era făcută „de către un martor, expert sau interpret”. Acum, interdicția privește pe toată lumea, iar răspunderea penală, la fel. În plus, pentru a fi siguri că închid cercul și că vor face aproape imposibilă „scurgerea” de informații către presă, parlamentarii puterii au făcut și o completare alineatului respectiv: „Dacă fapta este săvârșită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate”. Adică, închisoare de până la 1 an și jumătate.

Mai departe, pentru că nu lasă nimic la voia întâmplării, aceeași majoritate PSD-ALDE-UDMR a avut grijă, când a aranjat pe repede-înainte și Codul de procedură penală (adoptat de Parlament și aflat acum în control de constituționalitate la CCR), să aducă niște completări convenabile. Una dintre ele spune: „În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul acestor proceduri”.

Jurnaliștii și, prin ei, publicul larg nu vor mai putea, așadar, să afle cum era împins polițistul Bogdan Gigină să circule pe contrasens și la limita legalității pentru a face culoar mașinii în care se afla Gabriel Oprea, cum oamenii de încredere ai lui Darius Vâlcov cărau bani cu sacoșele la casele de schimb valutar sau cum discutau Viorel Hrebenciuc și Dan Șova despre amnistie, grațiere și abrogarea abuzului în serviciu.

Și, dacă tot vorbim un pic despre noile infracțiuni pe care majoritatea PSD-ALDE-UDMR le-a introdus în Codul penal la schimb cu abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu și cu dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, aflați că ceea ce prezentam ca posibilitate în urmă cu aproape două luni (în editorialul „Pragul de 50.000 de euro și închisoarea pentru datul cu mătura”) s-a materializat. La art. 287 din Codul penal privind nerespectarea hotărârilor judecătorești, a fost introdus un nou alineat care spune că „nerespectarea hotărârii judecătorești prin care s-a aplicat sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității săvârșită prin neprezentarea la primar pentru luarea în evidență și executarea sancțiunii, sustragerea de la executarea sancțiunii după începerea activității sau neîndeplinirea îndatoririlor ce revin la locul de muncă se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani”. Așadar, aviz celor care nu dau bine cu mătura în folosul comunității!

De asemenea, aviz celor care au ghinionul producerii vreunui accident de circulație, deoarece o nouă infracțiune inclusă tot acum în Codul penal (art. 336 indice 1) se referă la consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii accidentului. Concret, dacă sunteți implicat în vreun accident auto soldat cu vătămarea integrității corporale a unei persoane și dacă, până la recoltarea probelor biologice, consumați alcool sau alte substanțe psihoactive, riscați o pedeapsă cu închisoarea de la unu la 5 ani sau cu amendă. Pedeapsa poate ajunge la 7 ani de închisoare dacă, în momentul accidentului, efectuați cumva transport public de persoane sau transport de substanțe periculoase ori dacă erați fix în timpul examenului pentru obținerea permisului de conducere (vezi facsimil).

Păi nu-i mai ieftin să comiteți un abuz în serviciu, mai ales dacă folosiți, cu puțină dibăcie, un intermediar?