Medicii străini pe care România nu îi primește

Data actualizării: Data publicării:
Luciana Lăzărescu
Luciana Lăzărescu
Lucrează de peste 10 ani în domeniul migrației și a contribuit la mai multe rapoarte de cercetare, printre care: Barometrul Integrării Imigranților (edițiile 2013, 2014, 2015), Între discriminare, abuz și exploatare. Accesul Imigranților la drepturi civile (2015) și Impactul politicilor de migrație asupra pieței muncii din România (în curs de publicare). A absolvit facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București
General Election - National Health Service
Foto: Getty

În timp ce doctorii români pleacă masiv spre statele vestice, România nu permite decât unei mici categorii de străini să profeseze medicina. Chiar dacă au făcut studiile și rezidențiatul în țară, străinii care vin din afara UE, Elveției sau Spaţiul Economic European, nu au voie să profeseze medicina în România — dar sunt primiți de state ca Germania sau Franța. Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor au susținut că nu ar fi corect să li se permită acestor străini să lucreze în România.

Recent, Ministerul Sănătății a propus o modificare a legii, care le va permite să profeseze medicilor care obțin permise de lucrători înalt calificați (Cărți Albastre). Din păcate, această modificare va aduce prea puține îmbunătățiri, explică Luciana Lăzărescu.

General Election - National Health Service
Foto: Guliver/ Getty Images

Imigranții care studiază medicina în România ar putea compensa parțial exodul specialiștilor români, dacă ar fi lăsați să practice meseria. În prezent, pot profesa doar dacă se căsătoresc cu cetățeni UE sau obțin domiciliu în România — în mod normal se poate obține după 5 ani de ședere continuă, dar cei cu vize de studiu nu au dreptul de a cere domiciliu. 

Alte state europene au atras acești medici din țări precum Siria (cunoscute drept state terțe).

Încă din 2009, pentru a facilita accesul imigranților înalt calificați la slujbe, UE a introdus în legislație Cartea Albastră (Blue Card).

O cercetare din 2014 arată că a fost o decizie bună: a adus beneficii economice și sociale statelor care au folosit mecanismul.

Un studiu de caz pe sistemul de sănătate din Germania — care a oferit în 2012 posibilitatea cetățenilor din afara UE să profeseze ca medici — arată că astfel au fost acoperite zone care duceau lipsă de doctori și au fost cheltuiți mai puțini bani din bugetul de stat.

În România absolvenții străini nu au fost lăsați să profeseze medicina fiindcă “ar fi discriminatoriu”

În 2015 am lansat o petiție împreună cu alte ONG-uri, pentru a convinge Ministerul Sănătății să urmeze exemplul european. Dar nu s-a dorit asta, ni s-a răspuns că acești străinii nu au voie să profeseze, fiindcă ar fi discriminatoriu.

Conform punctului de vedere al Colegiului Medicilor, solicitat de Ministerul Sănătății, discriminarea s-ar produce între cetățenii unui stat terț în funcție de locul unde au studiat, deci între cei care au finalizat studiile în SEE sau Elveția și cei care au terminat studiile în alte state.

download
Răspunsul Ministerului Sănătății la petiția care cerea acordarea dreptului de a profesa străinilor (2015)

Colegiul Medicilor a mai spuns că propunerea de a-i lăsa să profeseze pe străini nu este în acord cu legislația europeană — ceea ce e greșit, există atât legislație care permite asta (de exemplu Directiva Cărții Albastre din 2009, despre care am vorbit anterior), cât și state care o implementează de ani de zile.

Între timp, specialiștii români au continuat să plece. Se estimează că există un deficit de 13,000 de oameni în sistemul medical. În doar 7 ani, numărul doctorilor care au părăsit ţara a depășit 15,000 de persoane, iar România are printre cei mai puțini medici pe cap de locuitor, din Europa (n.r.).

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Partenerii noștri