Sari la conținut

"Mi-e teamă ca finalul să nu fie ca în țările civilizate: vrei să vezi ursul, du-te la zoo"

Un ONG din Harghita promovează coexistența cu urșii prin informare și prin abordarea cauzelor apariției conflictelor

36285477_876996449154145_7090611704249188352_o

Foto: Facebook

de Livia Cimpoeru

Dacă zici Băile Tușnad te gândești la ape minerale, kurtoskalacs, lacul Sfanta Ana și, evident, la urși. În ultimii 2-3 ani, stațiunea a căpătat o notorietate fără precedent. Iar asta nu atât datorită ofertei turistice, cât a deselor apariții la știrile tv legate de ultimele isprăvi ale urșilor din regiune. Se pare că nu doar omul, ci și ursul apreciază la maxim bogăția de resurse din Băile Tușnad.

Căutând să vedem mai îndeaproape care e situația la nivel local, am dat peste un ONG foarte activ, care derulează un proiect dedicat conviețuirii durabile cu urșii din regiune. Organizaţia GeoEcologică "ACCENT" colaborează constant cu autoritățile locale și cu operatorii turistici, în special proprietarii de pensiuni. Produce și distribuie materiale informative despre urși, susține ore de educație ecologică pentru elevi, iar recent a creat un punct de informare pentru turiști despre comportamentul urșilor. Pilbáth G. Attila, coordonatorul proiectului, ne ajută să înțelegem mai bine ce se întâmplă cu urșii la Băile Tușnad și ce ar putea rezolva situația pe termen lung.

Regiunea în care vă desfășurați activitatea este cunoscută pentru densitatea mare de urși și mai ales pentru desele apariții ale animalelor sălbatice în zona rezidențială sau turistică. Care sunt, din punctul dvs. de vedere, principalele cauze ale acestui fenomen?

Pilbáth G. Attila: Evident, cauza principală este omul. Practic noi i-am ocupat habitatul prin toate activitățile desfășurate zi cu zi (agricultură, exploatări forestiere, construcții etc.). Aș pomeni de numeroasele daune provocate de urs în gospodării, restaurante, pensiuni, apoi cele care țin de siguranța localnicilor și a turiștilor (din păcate, în ultima vreme au fost și oameni agresați fizic) și evident, de măsurile legislative (Ordinul de Ministru nr. 1169). Din păcate, autoritățile locale invocă exemplul țărilor „civilizate” din UE care, în scopul dezvoltării, au împușcat și ultimul exemplar de urs.

Sunt cauze vechi, cauze noi?

Probabil nu mulți știu, dar Băile Tușnad se situează pe un culoar de trecere al urșilor. Practic noi ne-am cam pus în drumul lor. E o poveste veche... încă din vederile din anii 80 apărea și ursul. Existau și în trecut conflicte, dar nu erau mediatizate ca astăzi.

Așadar, nu e neapărat o situație nouă, ci doar o perioadă în care se adaugă un fenomen de suprapopulare a zonei cu urși. Diferența o face faptul că, dacă în trecut o ursoaică făcea un pui, acum vezi ursoaice cu 2-3 pui. Iar asta pentru că astăzi au acces mai ușor la hrană. Hrana pe care noi, prin gestionarea defectuoasă a deșeurilor menajele, le-o punem practic la dispoziție și astfel îi atragem în zonele rezidențiale.

În paralel, urșii se confruntă cu o lipsă a hranei naturale, din pădure. În această perioadă (august, n.a.) e plin de culegători care exploatează intensiv fructele de pădure și ciupercile. Altă cauză ar fi exploatările forestiere, care perturbă în mod semnificativ comportamentul și traseele urșilor.

Care ar fi, în viziunea voastră, cele mai eficiente metode de prevenire a atacurilor sau apariției urșilor în oraș sau în zona lacului Sfânta Ana?

În primul rând găsirea unor soluții viabile de către cei în măsură să scadă numărul urșilor și apoi modificarea comportamentului „uman”, respectiv eliminarea provocărilor (hrănirea ursului, selfie-uri cu ursul, deșeurile depozitate defectuos etc.). Autoritățile locale au fost proactive și au instalat în urmă cu câțiva ani tomberoane masive, securizate anti-urs. Din păcate intervine factorul uman, iar multe tomberoane sunt lăsate deschise. Astfel devin o atracție, cât și o capcană pentru puii de urs. Așadar, aceste tomberoane ar mai trebui îmbunătățite ca să fie mai ușor de utilizat.

Ar mai trebui și ca operatorul de salubritate să ridice deșeurile mai des, de 2-3 ori pe săptămână, nu doar o dată ca acum. În plus, pensiunile să fie mai responsabilizate, pentru că până nu demult atrăgeau urșii în curți ca să-i vadă turiștii, punând mâncare. Noi încercăm această responsabilizare, împreună cu autoritățile locale (primăria și jandarmeria), însă deocamdată suntem la nivel de avertizare. Ca inițiatori ai rețelei locale de promovare a eco-turismului în zonă mai avem și această pârghie, de a impune pensiunilor să respecte anumite reguli, inclusiv o atitudine responsabilă față de urși. Le sugerăm chiar să își instaleze garduri electrice, ceea ce unele au și făcut. Părinții mei, care au o pensiune, au fost printre primii care și-au pus gard electric acum circa 8 ani. De când le avem nu se mai apropie niciun urs, ba chiar am observat că la o distanță de 2 metri de gard s-a creat o potecă pe care merg animalele sălbatice.

La nivel de autorități, eu cred că atât Consiliul Județean, cât și Ministerul Mediului ar trebui să vină cu soluții concrete și în mod special cu sprijin financiar. Nu poți rezolva o problemă atât de mare doar cu un buget local, fără fonduri suplimentare. Dacă ar exista fonduri, ar veni automat și soluțiile.

Din 2018 derulați un proiect dedicat conviețuirii oamenilor cu ursul în destinația ecoturistică Băile Tuşnad şi împrejurimile. Ce ați reușit să faceți până acum prin acest proiect și ce mai urmează?

Proiectul „Convieţuirea între om şi urs” promovează o atitudine prietenoasă faţă de natură şi faţă de specia protejată ursul brun (Ursus arctos) în rândul localnicilor şi a turiștilor din Băile Tușnad şi împrejurimile, ca un prim pas important spre o conviețuire durabilă. Ne mai propunem promovarea ecoturismului prin materiale promoționale, bazându-ne pe prezența ursului brun în zona orașului și a Rezervației naturale Piatra Șoimilor.

Până în prezent am editat și distribuit materiale informative, respectiv pilante, afișe, bannere stradale, care conțin informații utile privind comportamentul față de urs (în pădure, în gospodărie, în localitate), precum și recomandări despre cum procedăm dacă ne întâlnim cu un urs.

Am înființat un punct de informare în cadrul Centrului de Informare Turistică „InfoTur”, unde, alături de coordonatorul centrului, Gassner Wolfgang, membrii grupului de „Junior Ranger” din Băile Tușnad acordă informații utile privind comportamentul față de urs. Anului trecut, în cadrul evenimentului „Zilele orașului Băile Tușnad”, am amplasat în centrul orașului un punct de informare similar. În paralel am organizat activități extrașcolare de sală şi de teren, cu scopul de a spori gradul de educație ecologică a grupului Junior Ranger.

Ce urmează? Foarte curând, mai exact pe 14 - 15 septembrie, vom organiza „Festivalul ursului”, în parteneriat cu Asociația de Turism Băile Tușnad și Primăria Băile Tușnad. Scopul este același, de informare a localnicilor şi a turiștilor cu privire la viața și comportamentul urşilor. Tot în septembire vom merge cu membri grupurilor de „Junior Ranger” la observatorul de urși de lângă Rezervația naturală Piatra Șoimilor pentru a observa animalele în mediul lor natural.

Cum a fost colaborareacu autoritățile în acest proiect? Dar cu comunitatea locală?

Există o colaboare și o consultare constructivă, dar din punctul meu de vedere autoritățile locale sunt în poziția de a face o alegere dificilă - ori omul, ori sălbăticia (ursul) să aibă prioritate. Cum noi susținem că trebuie rezolvată problema surplusului de câini, ei susțin că același lucru ar trebui făcut și în cazul urșilor.

Ce credeți că ar trebui autoritățile să implementeze la nivel național pentru rezolvarea acestei probleme? Care sunt ”defecțiunile” cronice care ar trebui abordate cu prioritate și în ce mod?

Nu există o legislație coerentă și eficientă. În plus, nu sunt nici fonduri de la buget pentru rezolvarea situației. Menționez și nevoia de implicare reală a specialiștilor, pentru că nici noi nu am oferit alternative viabile. Alte măsuri: tomberoane eficiente, instalarea de garduri electrice care să protejeze animalele domestic și, nu în ultimul rând, educația civică.

E dificil să obții finanțare și să derulezi un astfel de proiect? Ce posibile obstacole ar împiedica o administrație locală să implementeze astfel de proiecte în regiunile cu densitate mare de urși? Aveți vreo recomandare?

Avem noroc cu grant-urile pentru ONG-uri, căci statul nostru NU sprijină custozii pentru proiecte de conservarea biodiversității. Statul are alte priorități. Totuși, în 2005 (după multe situații umilitoare), am beneficiat și noi de o finanțare de la Administrația Fondului pentru Mediu.

Credeți că există o șansă reală ca, în timp, coexistența cu ursul (el în habitatul lui, noi în habitatul nostru) să devină una pozitivă și funcțională?

Pentru încă nişte ani, poate prin educație, educație și iar educație, mai diminuăm problema și mai conviețuim cu ursul. Mi-e teamă însă ca finalul să nu fie ca în țările „civilizate” - vrei să vezi ursul, du-te la zoo.

Ați avut vreo întâlnire cu ursul până acum? Dacă da, ne relatați puțin experiența?

Da, nu a fost deloc plăcută pentru mine, în schimb prima persoană pe care am dorit să-o avertizez (o adolescentă cu căști pe urechi), a reacționat foarte calm, zicând că e ceva normal să vadă ursul zilnic spre casă...

**Material realizat în cadrul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores derulat de WWF România și finanțat de Uniunea Europeană

Etichete: guvern , ursi , Harghita , tusnad , WWF

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale