Șansa României de creștere economică: egalitatea de șanse în societate și la locul de muncă

Oana Bîzgan
Oana Bîzgan
Deputat independent
Oana Bîzgan este deputată independentă în Parlamentul României și membră a Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Oana este prima femeie din politica românească selectată de către World Economic Forum în comunitatea Young Global Leader, este ambasadoare a campaniei Girl2Leader în România și membră a comunității Vital Voices. Principalele cauze pentru care aceasta militează sunt justiția socială, în general și drepturile femeilor, copiilor și ale persoanelor cu dizabilități, în special. Ca deputată independentă a reușit să propună și să treacă prin Parlament 11 legi și modificări legislative din sfera justiției sociale și a egalității de șanse, printre cele mai importante fiind: primul Registru național automatizat al infractorilor sexuali, creșterea pedepselor pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor, o lege care interzice și pedepsește hărțuirea stradală, o lege a hărțuirii psihologice la locul de muncă, modificări în legea privind violența domestică dar și o serie de modificări legislative privind protejarea și promovarea drepturilor copiilor.
oana bizgan agora
Oana Bizgan. Foto: Facebook

În graba noastră de zi de zi, către un țel, către o oportunitate, către un obiectiv, tindem să devenim din ce în ce mai absenți - nu ne pierdem în detalii și nu ne uităm în stânga sau în dreapta către cei care rămân în urmă. Ne îndreptăm atenția către ei doar atunci când vreo instituție ori organizație internațională ne plasează pe ultimele locuri în diverse clasamente care privesc egalitatea de șanse. Iar atunci când acordăm atenție acestor subiecte, o facem doar datorită presiunilor exterioare, doar pentru a bifa niște căsuțe, fără să fim convinși că egalitatea de șanse este soluția pentru multe dintre problemele cu care ne confruntăm zilnic.

Adevărul este că eșuăm zi de zi să înțelegem că egalitatea este una dintre premisele principale pentru a putea asigura prosperitatea economică. Și nu este atât de complicat pe cât putem crede, ci este chiar la îndemâna noastră să luăm niște măsuri care să ne aducă mai aproape de ceea ce ne dorim de fapt din punct de vedere economic, fără, însă, să lăsăm oameni în urmă. De aceea, vă propun ca în următoarele săptămâni să dezbatem ceea ce eu numesc „Investment for good” – modul cum România poate avansa din punct de vedere economic, cu politici sociale sustanabile și cu soluții bazate pe progres.

De unde pornim și unde ajungem

Începem discuția de la situația care ne este cea mai la îndemână – egalitatea de gen pe piața muncii. Situația, în prezent, conform ultimului Index al Egalității de Gen, arată că diferența între participarea pe piața muncii în cazul bărbaților, respectiv al femeilor este de 18%. Asta înseamnă că deși companiile se bat pe resursa umană de calitate, de cele mai multe ori femeile sunt date la o parte sau pornesc cu șansa a doua în cursa pentru un loc de muncă. Mai mult decât atât, același Index indică și faptul că în societatea românească (dar și la nivel european) există încă foarte clar definită concepția privind locurile de muncă „mai potrivite” pentru femei sau pentru bărbați. Astfel, în domeniul educației, al sănătății și al asistenței sociale lucrează preponderent femei – 16% din totalul femeilor angajate, comparativ cu doar 3% bărbați. Pe de altă parte, în STEM proporțiile sunt inverse, doar 9% femei și 31% bărbați. Asta în timp ce, în mod paradoxal, România este cunoscută ca fiind una dintre țările cu cel mai mare procent de absolvente din STEM. Faptul că nu reușim să le integrăm în piața muncii, că undeva, pe parcurs, ele se pierd, reprezintă o altă ruptură, prin care nu valorizăm investiția pe care o facem în educația lor și, prin urmare, nu capitalizăm rezultatele pe care le-ar putea genera prin contribuția lor. Cine pierde din asta? Statul – societatea în ansamblul ei, adică, practic, fiecare dintre noi.

Pierzătorii și câștigătorii

Ecuația este simplă: România pierde anual bani din cauza lipsei egalității de șanse dintre femei și bărbați. Undeva în jurul sumei de 19 milioane de euro este costul de oportunitate pe care îl plătim pentru că nu reușim să asigurăm, cu adevărat, egalitatea de gen pe piața muncii. Ce am putea face cu acești bani, aproape 11% din PIB-ul țării, bani pe care nu doar că îi pierdem, dar nici măcar nu îi conștientizăm din punct de vedere potențial? Îi putem redirecționa către educație sau servicii sociale. Îi putem investi în sănătate sau infrastructură. Îi putem folosi pentru a asigura acea bunăstare pe care ne-o dorim, sunt sigură, cu toții.

Concret, ce putem face ca societatea în ansamblu să câștige?

Un prim pas ar fi să reducem decalajul dintre femei și bărbați la locul de muncă și acasă. Dincolo de politici publice dezvoltate în acest sens trebuie să conștientizăm și că avem nevoie de o schimbare a gândirii și a cutumelor. E nevoie să transmitem cât mai clar că implicarea bărbaților în activitățile de îngrijire a gospodăriei reprezintă nu doar o asumare a responsabilității în cuplu, dar și beneficii financiare și stabilitate în familie.

Soluțiile care există pot avea mai multe valențe – de la eficientizarea spațiului de lucru și încurajarea echilibrului între viața de familie și cea profesională, până la armonizarea salariilor și șanse reale de avansare în carieră și, în special, în poziții de leadership pentru femei.

Imaginea leadership-ului feminin în România, nu se suprapune cu principiul egalității de șanse și de gen. Conform ultimului studiu, doar 13% dintre membrii consiliilor de administrație ale companiilor listate sunt ocupate de femei, conform Eurostat.

Acțiuni orientate în trei direcții

Investițiile în sănătate, educație și politici publice sunt practic, cei trei piloni care sprijină succesul și eficiența oricăror politici publice, inclusiv ale celor legate de egalitatea de șanse.

După ce transformăm aceste aspecte în povești de succes, trebuie să ne uităm mai departe – piața muncii. Aceasta rămâne un teritoriu, din păcate, puternic neexploatat atunci când vine vorba de cea mai bună resursă – femeile. Ele reprezintă undeva la 75% din totalul forței de muncă.

Chiar și așa, de multe ori, femeile nu participă activ în piața muncii, din cauza distribuției inegale a responsabilităților de îngrijire a copiilor sau a persoanelor vârstnice din familie ori chiar a activităților de îngrijire a gospodăriei care, așa cum știm cu toții, sunt neremunerate.

Toate acestea împiedică femeile să aibă aceleași oportunități de a accesa un loc de muncă, în condițiile în care nu există alternative pentru situațiile menționate anterior – after school pentru copii, servicii sociale pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, flexibilitate, astfel încât și bărbații să se implice activ în îndeplinirea tuturor acestor îndatoriri.

Mai mult decât atât, urmările crizei sanitare peste care se suprapun deja efectele unei crize economice afectează și mai mult categoriile vulnerabile, printre care se numără și femeile.

Avem nevoie, așadar, de măsuri concrete și directe pentru a încuraja egalitatea de șanse și de gen pe piața muncii și nu numai. Pentru că doar atunci când vom ști să punem în valoare această resursă și să o integrăm cu adevărat în câmpul muncii, vom putea spune că am făcut un pas enorm în față.

Mai multe femei pe piața muncii înseamnă un PIB crescut, o forță de muncă mai diversă și eterogen pregătită.

Potențialul de creștere sustenabilă există. Trebuie doar să avem deschiderea și dorința de a face mai mult decât doar să bifăm niște căsuțe în niște formulare și să acceptăm că a acorda șanse egale tuturor cetățenilor nu este despre competiție, ci despre cooperare.

Te-ar putea interesa și:
oana bizgan agora
Combaterea violenței domestice – o șansă în plus pentru economie sustenabilă
alexandru muraru
Ultima șansă. Intrăm în epoca investițiilor și a dezvoltării
rares bogdan_INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Maia Sandu, ținta războiului informațional
Dacian Cioloș
Marea ipocrizie a vinei colective
mihai tudose facebook
O șansă pentru Republica Moldova
Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate