Afaceri distruse de barajul Leşu. Deversarea apei cu mâl a închis păstrăvăriile din zonă şi a alungat turiştii 

Vremea se schimbă radical. După caniculă și furtuni, temperaturile scad sub normalul perioadei

Deversare ilegală în apropierea Pădurii Băneasa. Administratorul unui complex rezidențial de lux, amendat de Garda de Mediu

Orașul în care oamenii se opun mutării păcănelelor într-un cartier de la periferie. Motivul revoltei

Paradox birocratic: cazul celor patru campinguri noi din Bihor, ridicate cu fonduri europene, care nu au fost deschise niciodată

Viața de student la Medicină, de probă. Zeci de liceeni au participat la școala de vară organizată de UMF Iași

Imagini apocaliptice pe Dunăre. Apa este atât de mică încât, în unele zone, fluviul poate fi traversat la pas către bulgari

O femeie cu copilul în braţe, lovită de un camion în localitatea ieșeană Moșna

Victor Negrescu (PSD) spune că există trei soluții pentru depășirea crizei politice: „Alegerile anticipate nu sunt de dorit”

Florin Manole, ironii la adresa lui Siegfried Mureșan în pline negocieri pe legea salarizării: „L-am invitat. Sigur nu e pe plajă”

Pământul adunat pe fundul barajului a dăunat grav păstrăvăriilor şi peştilor de pe Valea Iadului. Patru dintre ele au fost închise ori şi-au mutat activitatea în alt loc, pentru că peştii nu au mai putut respira în apa plină cu mâl. Una dintre ele a aparţinut lui Trandafir Brade, care în urmă cu 25 de ani a amenajat primele bazine private pentru creşterea păstrăvilor. Din cauza calităţii proaste a apei a fost nevoit să abandoneze Valea Iadului.

"Depunerile din fundul lacului au curs pe pârâu şi afectează foarte mult păstrăvul, care este un peşte foarte sensibil la calitatea apei", spune Trandafir Brade.

În aceeaşi situaţie se află şi păstrăvăria Ocolului Silvic Remeţi, care producea între 16 şi 20 de tone de peşte pe an. Păstrăvii au fost mutaţi în alt loc, iar producţia se va înjumătăţi anul acesta.

"Ne afectează lucrările care se execută la baraj", recunoaşte Adrian Florescu, directorul Direcţiei Silvice Bihor, care conzinuă: "Ne desfăşurăm activitatea în cantităţi mai reduse."

Lipsa apei din barajul Leşu îi afectează şi pe proprietarii de pensiuni, care spun că numărul turiştilor care veneau în zonă pentru sporturile pe apă a scăzut foarte mult.

Banii pentru reparaţiile la barajul Leşu au fost obţinuţi în urmă cu patru ani prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, dar lucrările nu au mai avut loc.

"Am avut efectiv şi contractul semnat între noi şi constructor, prin acel PNDI. (....) Dar noi am rămas doar cu toată procedura din punct de vedere legal realizată şi nu au mai fost alocaţi bani pe această sursă de finanţare", explică Dorel Dume, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri Bihor.

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Bihor a întreţinut din fonduri proprii barajul, care a fost reparat doar de două ori din 1973, de când a fost dat în folosinţă.

Pentru ca barajul să fie umplut din nou cu apă ar fi nevoie de mai multe reparaţii la talpa digului.

Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş