Refuzați pentru că n-au experiență. Mulți absolvenţi nu lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit
Mircea Cioată are 23 de ani. A absolvit Facultatea de Inginerie Economică în Construcţii. Încă de când era student a încercat să se angajeze în domeniul pentru care se pregătea. S-a lovit însă de refuzul angajatorilor, care îi cereau experienţă. Minimum cinci ani: „În promoţia mea am fost 24 de studenţi şi din cei 24 în momentul de faţă nu lucrează nici unul în domeniu".
Sătul de refuzul constant al angajatorilor, Mircea a decis să devină propriul şef. Folosindu-se de cunoştinţele acumulate în facultate, şi-a deschis o firmă, care oferă consultanţă în domeniul construcţiilor. Este, spune el, prima societate de acest gen din România. „Terminând inginerie economică, am zis să profit de lucrul acesta oamenilor care chiar vor să îşi facă lucrurile de calitate, vor să îşi facă o casă trainică, să fie siguri de materialele cu care lucrează şi la un cost cât mai mic", afirmă Mircea Cioată.
Cătălin Roba este un alt absolvent care nu a reuşit până acum să îşi găsească un job în domeniul pentru care s-a pregătit. A terminat Facultatea de Ştiinţe ale Informării şi Documentării, iar la fiecare interviu, angajatorii l-au respins din cauza lipsei de experienţă. În plus, specializarea sa nu este căutată pe piaţa muncii. „Da, un loc de muncă efectiv îmi caut de când am terminat licenţa de când am dat licenţa, de prin luna iulie cam aşa. Am avut o grămadă de activităţi extraşcolare pe lângă cursurile aferente celor trei ani de şcoală, de facultate. Da, cu toate astea nu îmi găsesc un loc de muncă. Primul motiv impus de angajatori este experienţa", spune Cătălin Roba.
Potrivit organizaţiilor studenţeşti, absolvenţii îşi găsesc cel mai greu un job în domeniul știinţelor umaniste, iar la polul opus se află știinţele exacte. „Foarte mulţi nu se angajează în domeniu, din păcate, mai ales în domeniile umaniste, sunt foarte mulţi care nu îşi găsesc un loc de muncă în domeiu şi sunt nevoiţi să lucreze ori în domenii conexe, ori în domenii total opuse faţă de ce au studiat", precizează Vlad Cherecheş, preşedintele OSUT.
Lipsa interesului în formarea angajaţilor, din partea multor angajatori, face ca absolvenții să obțină cu dificultate jobul dorit. Datorită acestui fapt, absolvenţii rămân fără experienţa necesară.
„Dacă ar fi să vorbim în procentaj aş putea spune că undeva la 70% accentul cade pe experieţă iar restul de 30% reprezintă studiile", spune Anda Iovănesc, angajator.
Dintre specializările cu cele mai mici cereri pe piaţa muncii fac parte şi Filosofia, Sociologia, Administraţia Publică, dar şi Ştiinţele Economice.
Reporter: Raluca Popa
Operator: A.Hrişcu/ G. Ştefăniţă
Editor web: C. Țenche
