BRADUL CU POVEȘTI. Brânza învelită în coajă de brad, delicatesă de pe vremea dacilor

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Cheagul se pune numai cu o lingură de paltin, pentru că altfel își schimbă gustul. Apoi se pune la foc și se așteaptă cam o oră, pentru a se alege cașul. Recipientul în care se păstrează brânza se face numai din coaja de brad.

Se ia de pe copac cam jumătate de metru de coajă și se fierbe în zerul de la urdă până se face galbenă și moale. Se lasă să se zvânte și apoi se coase și se îndeasă în ea brânză. Tot acest proces tehnologic are la bază lemnul.

Oamenii locului spun că aceste produse au efecte curative. Animalele pasc într-o zonă polifloră, unde predomină plantele medicinale. Așa se face că laptele are un gust deosebit și, deși nu au fost la nici un medic pentru a verifica dacă laptele și brânza pe care le obțin pot trata diferite boli, sătenii afirmă că acestea îi vindecă pe copiii care au „roșu în gât” sau tușesc.

Delicatesa aceasta le-o datorăm dacilor. Ei au inventat un mod ingenios prin care să păstreze brânza, învelită în coajă de brad. Metoda s-a transmis de-a lungul a mii de ani, până în zilele noastre. Secretul gustului stă probabil în tipul special al scoarţei de copac folosite, în cele şase tifoane prin care se strecoară laptele sau în lingura din lemn de paltin cu care se mestecă.

„Se folosește doar coaja care este între noduri. De obicei, molizii care cresc în pâraie, că aia au distanță mare între noduri”, spune Ștefan Ciobaniuc, crescător de animale.

Cât timp brânza stă la dospit, femeile curăţă şi modelează scoarţa de copac, pe care o umplu apoi cu delicioasa pastă, bine frământată. Localnicii de pe Valea Trotuşului spun că brânza are şi efecte terapeutice pentru că oile care dau laptele pasc într-o zonă plină de plantele medicinale.

„Pământul nostru nu a beneficiat de niciun îngrășământ chimic sau erbicide și s-a păstrat o biodiversitate care nu mai există nicăieri în Europa”, explică Ștefan Ciobaniuc.

Pentru o savoare deosebită, brânza este lăsată să fermenteze câteva luni în coajă, timp în care răşinile îi dau o aromă rară.