Sari la conținut
News Alert

Bucovina, recâștigată în 1918. Cui datorăm succesul

Reprezentanţii Bucovinei au proclamat Unirea cu România la 28 noiembrie 1918. Reuniunea care a adunat mai multe etnii a avut loc în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Românii nu mai erau demult majoritari în provincia habsburgică. Dar liderii lor, cu o excelentă educaţie, erau experimentaţi în politica de la Viena şi nu ezitau să-şi folosească averea în interes naţional. România îi datorează boierului Iancu Flondor faptul că Suceava şi mănăstirile lui Ştefan cel Mare se află astăzi pe teritoriul României. Îi datorează mult şi profesorului Sextil Puşcariu, jurnalistului Valeriu Branişte, ofiţerului Ilie Lazăr şi medicului Isidor Bodea.

1775-1918. Bucovina sub ocupație habsburgică

Spre deosebire de Transilvania, mişcarea naţională din Bucovina a fost fragmentată şi inegală. Pentru ardeleni, apartenenţa la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Greco-Catolică era o pavăză faţă de politica de deznaţionalizare dusă de autorităţile maghiare. În Bucovina, presiunea germană era însoţită de beneficii economice şi prestigiu. Boierul şi cărturarul Eudoxiu Hurmuzaki a fost guvernator al Bucovinei vreme de 10 ani, iar un altul, Alexandru Petrino, ministru al agriculturii. Românii aveau acces în administraţie.

Pe de altă parte, Biserica ortodoxă era în aceeaşi măsură şi biserica ucrainienilor. Decenii de-a rândul, administraţia habsburgică a încurajat ascensiunea socială a acestora pentru a contracara tendinţele centrifuge ale românilor. Mutarea Mitropoliei de la Rădăuţi la Cernăuţi, investiţia substanţială în ridicarea Palatului Mitropoliei de Bucovina şi Dalmaţia, integrarea Bucovinei vreme de jumătate de veac în Galiţia, la intersecţia fluxurilor migratorii dintre Austria şi Rusia, încurajarea învăţământului mediu şi superior în limba germană au redus influenţa românească.

Iancu Flondor, lider al Partidului Național Român

În 1891, diferite curente politice au reuşit totuşi să se grupeze în Partidul Naţional Român. Dintre moderaţi - centralişti şi federalişti - s-a ridicat un curent naţional mai puternic în frunte cu Iancu, devenit în urma studiilor de Drept de la Viena, cavaler de Flondor.

Iancu Flondor provenea dintr-o familie foarte bogată de aristocraţi români. Tatăl său a fost deputat la Viena vreme de șase legislaturi în Curia, adică în Colegiul marilor proprietari de pământ. Fiul său, mare proprietar de asemenea - avea patru moşii, inclusiv la Storojineţ -, a intrat de timpuriu în politică.

Cu scopul declarat ca limba română să fie folosită nu numai în şcoală, dar şi în administraţie, trecea drept un radical. Ziarul pe care l-a finanţat începând din 1897, Patria, era publicat cu ajutorul ziaristului ardelean Valeriu Branişte. După disensiuni, sciziuni şi ... în sfârşit, fuziuni, în preajma Primului Război Mondial, Iancu Flondor a devenit preşedintele Partidului Naţional Român din Bucovina.

Ocupații succesive rusești și austriece

Imediat după izbucnirea Primului Război Mondial, Bucovina a fost ocupată de trupele ţariste. Austriecii au recăpătat teritoriul, ruşii l-au recâştigat şi sperau să îl folosească drept cap de pod pentru ocuparea Transilvaniei. Dar armata austro-ungară a lovit din nou după ce Revoluţia democratică din Rusia a slăbit efectivele militare. Situaţia era suficient de stabilă în august 1917, încât însuşi împăratul Carol I de Habsburg să viziteze oraşul Cernăuţi.

Dar peste un an, în august 1918, situaţia era complet diferită. În Vest, forţele anglo-franceze sprijinite de Statele Unite câştigau victorii după victorii contra Germaniei şi Austro-Ungariei.

La Cernăuţi, politicienii români calculau paşii până la Unirea cu România.

Dragoș Olaru, istoric și arhivist, Cernăuți: Era spre sfârşitul războiului, înaintaşii români bucovineni, cât şi din celelalte teritorii ocupate de Imperiu şi-au dat seamaa că aveam cea mai mare şansă ca teritoriile să fie unite cu patria-mamă. De aici, la Cernăuţi, se concentrează mai multe forţe.  Aş vrea să vă amintesc şi de Sextil Puşcariu, care se afla pe frontul din Italia şi a venit la Cernăuţi în luna lui iunie 1918, iar în toamnă, cu prietenii lui cei mai apropiaţi, cu Isidor Bodea, cu Vasile Bodnărescu, cu Maximiliam Hackman, cu Ion Nistor, care era în ţară, în România, se afla de fapt la Chişinău, au început să facă adunări clandestine, în primul rând le făceau chiar la casa lui Isidor Bodea, care se afla chiar la spitalul de copiii, el venise la Cernăuţi din Arad, Isidor Bodea. Şi acolo, în aceste şedinţe clandestine, ei puneau la cale unirea Bucovinei cu patria-mamă.

1918. Concurență româno-ucraineană pentru Bucovina

În octombrie, după ce împăratul de la Viena, înfrânt în război, a propus fără succes federalizarea Imperiului, situaţia din Bucovina s-a precipitat.

La 27 octombrie 1918, membri români ai Dietei Bucovinei şi deputaţi la Viena, deveniţi parte a Consiliului Naţional Român, au alcătuit Adunarea Constituantă. Gestul însemna ruperea totală de Imperiul Austro-Ungar. Liderul necontestat al românilor era Iancu Flondor.

Pe de altă parte, un Consiliu Naţional Ucrainean, creat la Cernăuţi, care reprezenta aproape 40% din populaţia Bucovinei, revendica provincia în favoarea Consiliului Naţional din Ucraina de Vest. Liderii ucrainieni au preluat iniţiativa, sprijiniţi de detaşamente de legionari ucraineni veniţi din afara provinciei.

Tamara Marusîk, prorector la Universitatea Cernăuți: Anul acesta vom sărbatori 100 de ani de la Marea Adunare Naţională Bucovineană. Adunarea a avut loc pe 3 noiembrie 1918 si a votat unirea cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale. În Piata Teatrului, în centrul orașului, s-au adunat oamenii, bucovinenii care cereau unirea cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale.

Instabilitate și violențe

Guvernatorul austriac al provinciei, contele Josef von Ezdorf, refuza să predea puterea vreunei tabere. Pleda pentru împărţirea provinciei între români şi ucraineni, idee respinsă de ambii competitori. În noiembrie 1918, orice autoritate dispăruse. Jafurile şi dezordinile înspăimântau populaţia, prevestind pericolul bolşevic.

Dragoș Olaru, istoric și arhivist, Cernăuți: Însuşi Iancu Flondor a fost nevoit să se ascundă, fiindcă ucrainenii îl căutau ca să îl ucidă. El o perioadă oarecare a stat în reşedinţa metropolitană şi în alte apartamente unde era ascuns de prietenii săi. Era de fapt o goană ca să-l prindă, să fie prins şi să fie ucis.

În această situaţie, Iancu Flondor îl trimite pe Vasile Bodnărescu la Iaşi, ca să ceară Regelui Ferdinand ajutorul armatei române. Înainte ca regimentele conduse de generalul Iacob Zadik să intre în oraş, românii bucovineni au primit un ajutor neaşteptat: voluntarii ardeleni conduşi de Ilie Lazăr, un ofiţer care dezertase pe frontul de Est din armata austro-ungară şi se pusese în slujba intereselor româneşti.

Dragoș Olaru: Autoritatea lor nu era recunoscută nici de baronul Ezdorf, care era guvernatorul Bucovinei austriac şi care refuzase să cedeze Bucovina numai românilor. El spunea că ar fi bine să fie o înţelegere între români şi ucraineni ca acest oraş, acest teritoriu, să fie împărţit între români şi ucraineni şi el şi numai atunci el poate să cedeze acest teritoriu. Numai că foarte interesant, pe 7 noiembrie, aici ajunge un grup de ostaşi români, în frunte cu Ilie Lazăr, care părăsise linia frontului, care se afla peste Nistru, Moghilev-Podolsc, aproape de Tiraspol, de Tighina de astăzi, au venit cu un tren până la Cernăuţi, în această piaţă, ca Ilie Lazăr să îl întâlnească pe profesorul universitar Sextil Puşcariu. El când a văzut că sunt atâţi ostaşi, erau cam 180 de persoane, vorbesc limba română şi a discutat cu Sextil Puşcariu şi atunci Ilie Lazăr ar fi spus: "Sunt la ordinele dvs., domnule profesor, ordonanţi şi eu am să fac tot ce trebuie."

Armata română intră în Cernăuți

La 8 noiembrie 1918, ardelenii lui Ilie Lazăr, la ordinul lui Iancu Flondor ridică drapelul românesc pe clădirea Primăriei din Cernăuţi. Războiul civil care frământa fostul imperiu ţarist afecta şi Ucraina. Kievul nu avea forţa să îşi extindă autoritatea. La 11 noiembrie 1918, armata română intră în capitala Bucovinei.

Românii încep negocieri cu şefii celorlalte comunităţi etnice. Reîntors din refugiul de la Vatra Dornei, mitropolitul Vladimir Repta, prieten apropiat al lui Iancu Flondor, pune la dispoziţia Congresului General al Bucovinei somptuoasa Sală Sinodală. Frescele inspirate de mănăstirile care fac şi astăzi celebritatea nordului Moldovei au fost distruse în perioada sovietică.

Şedinţa în care reprezentanţii Bucovinei au hotărât Unirea cu România a început la ora 11.00. Aici, în această sală a Palatului Mitropolitan, acum Universitatea din Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918, erau prezenţi 74 de deputaţi români, 6 polonezi, 7 germani, 13 ucrainieni. Comunitatea evreiească, foarte numeroasă în Bucovina, va adera la actul Unirii, în decembrie. Preşedintele Iancu Flondor a dat citire rezoluţiei de Unire.

Documentul spunea că în 1774, Bucovina a fost ruptă Moldovei prin vicleşug, că vreme de 144 de ani poporul bucovinean a îndurat un regim de ocupaţie care l-a lipsit de drepturile naţionale, de beneficii economice şi care i-a învrăjbit pe români cu celelalte etnii ale provinciei. Prin urmare, Congresul General al Bucovinei declara Unirea necondiţionată a Bucovinei - în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colaciu şi Nistru - cu Regatul României.

Cele mai puternice urale s-au auzit atunci când au fost dezvelite portretele Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria. Acum aici se află portretul unei scriitor ucrainean.

La momentul Unirii, mai mult de 50% din populaţia oraşului Cernăuţi era evreiască. Liderii comunităţii lor vor participa la solemnităţile legate de vizita regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Cernăuţi din 1920.

Angajamentele privind drepturile minorităţilor, luate în numele României de Iancu Flondor şi colegii săi, au fost numai în parte respectate. Primele fisuri au apărut chiar din anii '20, spre dezamăgirea lui Iancu Flondor.

Etichete: bucovina , Iancu Flondor , marea unire 1918

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale