Deputaţii au marcat, marţi, în plen, Ziua Bucovinei, cu ocazia împlinirii la 28 noiembrie a 105 ani de la unirea Bucovinei cu România. Ziua Bucovinei este sărbătorită, începând din 2015, pe data de 28 noiembrie, transmite Agerpres.
Deputatul PNL Bogdan Gheorghiu a afirmat, cu acest prilej, că unirea fostului ducat al Bucovinei cu regatul României a reprezentat „un act de unitate şi solidaritate”.
„28 noiembrie 2023 marchează 105 ani de la momentul istoric al unirii fostului ducat al Bucovinei cu regatul României. Cu ocazia acestei sărbători plină de semnificaţie pentru poporul român doresc să aduc un omagiu regiunii pe care o reprezint Bucovina, şi să celebrez decizia istorică luată la 28 noiembrie 1918, atunci când congresul general al Bucovinei a hotărât să unească această regiune cu regatul României. Astăzi, în această sală plină de reprezentanţi ai naţiunii noastre, ne amintim cu respect şi recunoştinţă de spiritul şi hotărârea manifestată în acea perioadă de românii din Bucovina, făcând pasul decisiv în desăvârşirea Marii Uniri”, a spus Gheorghiu.
El a apreciat că Bucovina este „un simbol al diversităţii şi bogăţiei naţionale”.
„Revenirea Bucovinei la ţara mamă a permis recuperarea şi conservarea moştenirii culturale, administraţia judeţeană acţionând permanent împreună cu primăriile şi biserica pentru protejarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului. Bucovina este o perlă a ţării noastre, o regiune bogată în istorie, cultură şi tradiţie. Cu peisaje măreţe, cetăţi medie, biserici pictate cu artă naivă şi comunităţi pline de vitalitate, Bucovina rămâne un simbol al diversităţii şi bogăţiei noastre naţionale”, a mai spus Gheorghiu.
Deputatul USR Radu Ciornei a evocat momentul istoric al unirii Bucovinei cu patria mamă, subliniind „determinarea stoică” de a decide „apartenenţa la neamul românesc”.
„Nu este un secret faptul că bucovinenii sunt oameni mândri, harnici şi curajoşi şi ţin foarte mult la apartenenţa lor la acest meleag mitic, chiar dacă unii nu pregetă să ne reamintească etimologia denumirii teritoriului românesc de care suntem atât de mândri. Apartenenţa la Imperiul austro-ungar ne-a influenţat uneori pozitiv limba, cultura şi respectul faţă de muncă, dar inima făuritorilor unirii Bucovinei cu regatul României a bătut mereu alături de fraţii lor”, a adăugat deputatul USR.
El s-a referit, cu acest prilej, la problema gropii de gunoi de la Pojorâta.
„Nu pot să nu reamintesc guvernanţilor despre faptul că acum pe faţa Bucovinei supurează o rană deschisă: groapa de gunoi de la Pojorâta din pasul Mestecăniş care, conform dorinţei cvasiunanime a sucevenilor, nu trebuie să primească nici măcar o maşină de gunoi. Trăsătura principală a unui politician inteligent este să-şi recunoască erorile şi să le repare, nu să persiste cu argumente şchioape în greşeală”, a adăugat Ciornei.
Deputatul AUR Boris Volosatîi s-a referit la situaţia românilor din Bucovina.
„Dulcea Bucovină, după cum o numea marele Eminescu, în 1940, la 28 iunie, a fost ruptă din corpul ţării şi a urmat o teroare roşie pentru românii din Bucovina. Marea parte a lor astăzi sunt în Kazakhstan sau Siberia. (...) Ocupaţia sovietică n-a fost doar teroare roşie şi exterminare fizică, ci şi ştergerea din memorie a apartenenţei acestei părţi a ţării noastre în conştiinţa naţională. În afară de sărbătorire, trebuie să ne gândim ce se întâmplă astăzi acolo. Românii din Bucovina sunt împărţiţi în moldoveni şi români pentru a nu fi jumătate de milion de români în Ucraina, pentru a nu fi recunoscuţi ca minoritate naţională. Noi avem o mare datorie faţă de aceşti români. Ei nu au o şcoală privată, o universitate românească, o televiziune românească, nu au presă românească”, a spus acesta.
Deputatul minorităţilor naţionale Varujan Pambuccian a evocat momentul istoric al unirii Bucovinei cu România.
„Eu cred că atunci când avem prilejul să vorbim despre istorie se cuvine să vorbim despre cei care au făcut-o şi nu despre noi. Istoria recentă a Bucovinei a ţinut de desprinderea de Imperiul Habsburgic, pregătită cu înţelepciune de către primul ministru liberal al acelor vremuri, care a negociat cu mare grijă cu puterile Antantei, înainte de intrarea României în război, ca Bucovina să revină în teritoriul naţional”, a spus Pambuccian.
El a arătat că, fără Ion Brătianu, Ferdinand I, Iancu Flondor şi Iacob Zadik, Bucovina nu revenea în spaţiul românesc.
Deputata PSD Laura Vicol a spus că decizia din 28 noiembrie 1918 nu a fost doar un act formal, ci „o expresie a voinţei unei populaţii care şi-a dorit cu ardoare să îşi unească destinul cu cel al fraţilor şi surorilor lor din regatul României”.
„Astăzi privim înapoi cu admiraţie şi respect la curajul şi încrederea celor care au făcut posibil acest moment de unitate şi solidaritate. Astăzi sărbătorim nu doar un act politic, ci şi o conştiinţă colectivă a unei naţiuni care şi-a unit forţele şi aspiraţiile pentru un viitor mai bun. La mulţi ani, Bucovina! Ziua Bucovinei nu este doar o sărbătoare locală, ci un simbol al unităţii noastre naţionale, al valorilor pe care le împărtăşim şi al drumului parcurs împreună pentru a ne întări identitatea, a ne consolida ca popor”, a mai spus Vicol.
Ziua Bucovinei este sărbătorită, începând din 2015, la 28 noiembrie, fiind instituită prin Legea 250/2015.
Editor : M.I.
