RAPORT DE ȚARĂ. Bistrița-Năsăud a învins Sălajul cu scorul general de 67 la 65

Data publicării:
scor bn vs sj
Note pentru specificul local

7 ambelor județe, cu mențiunea că există potențial pe partea turistică”, a spus Radu Limpede, analist economic. 

„Sunt două județe cumva satelit în jurul Clujului, nu au centru urban suficient de puternic, un centru universitar, încearcă să se identifice și marcând diferența între ele. 8 pentru ambele, au crescut, dar au rămas în urmă în aceeași măsură”, a subliniat Ana Bulai, sociolog.

7 pentru Sălaj și 8 Bistriței-Năsăud, grație orașului Bistrița, care e o bijuterie”, a spus Filip Lucian Iorga, istoric.

Note pentru administrație locală și performanță economică

Radu Limpede, analist economic: „Având în vedere regiunea în care sunt ele - Transilvania, ambele județe sunt codașe. La nivel de România sunt niște județe cu performanță medie. Dau Bistriței 7, și Sălajului 6. Ca statistici sunt undeva în zona medie.”

Ana Bulai, sociolog: „Aș da 7 ambelor județe pentru că Sălajul a pornit cu deficit, era cel mai sărac județ din Ardeal. Aici a fost o administrație sub nivelul locului.”

Lucian Iorga, istoric: „Rămân la 7 pentru amândouă. Mi-aș dori chiar și pentru noi, cei care nu suntem nici din sălaj, nici din Bistrița-Năsăud să știm ceva mai mult apropo de dezvoltarea turistică.”

Note pentru calitatea vieții

„Bistrița-Năsăud are sub 40% populație urbană, Sălaj puțin peste 40%. Îmi place în general să punctez orașele mari, dar, pentru cadrul natural deosebit, gospodăriile rurale deosebite, 8 pentru Bistrița-Năsăud și 7 Sălajului”, a spus Radu Limpede.

8 către Sălaj, 7 Bistriței-Năsăud. Sălaj are accesul la resurse, e mai aproape de centre universitare universitare, accesul și alternativa către spitale mari, Cluj, Timișoara. În Sălaj s-a investit mai mult în infrastructura ce duce la calitatea vieții” a explicat Ana Bulai

8 pentru ambele, văd potențial de conservare, oamenii sunt mândri și conștienți de ce au, ceea ce în alte zone vezi mai rar”, a spus Filip Lucian Iorga.

La Bistrița a fost prima școală agricolă din România

„Sunt oameni care nu se dau, au luptat, a fost granița imperiului, sunt oameni care prin munca lor au schimbat fața județului și a orașului. Deși sunt condiții economice foarte grele, o să vedeți că cifra de afaceri ocupă un loc cu mult mai în față decât suntem clasați ca suprafață sau ca populație”, a spus Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud.

Pentru că prima școală agricolă din România a fost la Bistrița, președintele Consiliului Județean a lăudat brânza, cireșele, merere, țuica, „nuca cu cozonac” sau vinul de Lechința de aici.

„Sunt un susținător al regionalizării, statul român are o arhitectură administrativă depășită. Avem nevoie de această regionalizare dublată de descentralizare. Avem nevoie ca deciziile să se ia cât mai aproape de cetățeni”, a susținut Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud.

„Cred că această regionalizare vine în sprijinul administrației publice. Atâta timp cât se va întâmpla așa cum se discută în Parlament, cred că va fi o chestiune benefică”, a spus și George Avram, viceprimarul Bistriței.

Pălinca de Zalău, cea mai bună din țară

„Toată lumea care a gustat din pălinca de Zalău poate spune că e cea mai bună din România. Palincă adevărată găsești în Sălaj”, a spus Lucian Bode, deputat PDL Sălaj, fost ministru al economiei. „Sunt nepot al omului responsabil cu pălinca în Sălaj. Unchiul meu era inspector pe toată zona. Pot spune că cea mai bună e palinca de Sălaj, pentru că o pălincă bună trebuie să fie aromată, nu foarte tare”, a completat Dinu Iancu Sălăjanu, interpret de muzică populară.

Reprezentanții autorităților au discutat în continuare despre economie și investiții. „Rata șomajului este de numai 2% în mai multe zone. Zalăul e undeva tot la 2%. Eu reprezint colegiul Șimleul Silvaniei, dar îi reprezint de fapt pe toți sălăjenii. Șimleul Silvaniei este un oraș bine gospodărit, care a știut să folosească resursele, a creat cadrul necesar investitorilor. Principalii agenți economici sunt cei cu rădăcini în istoria de dinainte de revoluție, fabrica de mobilă, grupul de firme Simex, fabrica de materiale izolante, fabrică de încălțăminte. S-au creat sute de locuri de muncă. În plus, multe livezi funcționează, nu au fost tăiate și date pe foc, s-au investit, s-au adus fonduri europene”, a explicat Lucian Bode, deputat PDL Sălaj, fost ministru al economiei.

„Dacă vorbim de regionalizare, cred că discuția ar trebui pornită de la motivul procesului, cred că trebuie să pornim regionalizarea de la principiile europene, cele șase ce au stat la baza constituirii regiunilor în Europa. Dacă procesul va produce debirocratizare și descentralizare, atunci cred că nu va mai discuta nimeni nici de capitala regiunii, nici de președintele regiunii”, a subliniat el.

„Zalăul a avut după 1989 șansa unor privatizări foarte reușite, avem producători mari în industria grea, siderurgie, industria cauciucurilor. Michelin are două fabrici, vrea să se dezvolte. Avem fabrica de armături industriale, dar și industria alimentară - tradiție în procesare”, a spus primarul municipiului Zalău, Radu Căpîlnașiu.

Comori din Bistrița-Năsăud. Poiana cu narcise și clopul cu pene de păun

„Parcul Munții Rodnei e unul dintre cele mai importante parcuri naturale din România, are 47.000 de hectare, 19 trasee turistice, se pot vedea numeroase elemente floristice, faunistice, lacuri glaciare, capre negre, narcise, marmote, creasta alpină, sunt zone pentru turism ecvestru, zone pentru picnic. Peste 30.000 de turiști vin anual în  anumite puncte-cheie, de genul Cascada Cailor. Sunt plante care se regăsesc doar aici. Poiana cu narcise are cinci hectare, la 1.400 m altitudine, densitatea e extraordinară, în mai-iunie mulți turiști vin acolo. Mai avem și laleaua pestriță, o floare foarte rară, aici într- o concentrație mai mare”, a explicat Claudiu Iușan, biologul parcului național Munții Rodnei.

„Lucrurile prind viață datorită oamenilor, culturii, tradițiilor vii de aici, locul acesta oferă ceea ce oferă Austria Europei. Bistrița e un burg fortificat ce oferă un model cultural occidental la noi acasă. Bistrița e unul dintre cele șapte burguri ale Transilvaniei, cu o istorie foarte lungă. În 1564, când un italian vizita orașul, a constatat că e unul dintre cele mai frumosse orașe ale Transilvaniei. Elementele renascentiste împrumutate din nordul Italiei și realizate aici făceau ca orașul să fie foarte apropiat de spiritul Italiei. E și azi, orașul are o colaborare cu Florența pe reactivarea centrelor istorice. Biserica din piața centrală are cel mai înalt turn medieval din Trabnsilvania, poate chiar din România. În plus, meșteșugurile vechilor bresle se reactivează azi prin artiști și meșteșugurile puse în valoare într-un proiect de genul Casa cu lei”, a subliniat Vasile Duda, istoric artă.

„Între stilistica germană și un mod de a fi românesc a existat o bună conviețuire de-a lungul tuturor secolelor. Convețuirea dintre cele două comunități cu moduri de viață diferite a fost una bună, nu au fost tensiuni etnice”, a spus Mircea Oliv.

„Pe plan artistic, premiul Uniunii artiștilor plastici pentru pictură a venit în ultimii 20 de ani de două ori la Bistrița. Comunitatea artistică a adus premii pentru literatură, comunitatea artistică de aici e una extrem de bine articulată și vine până la scriitorii de ultimă oră”, a subliniat Mircea Oliv, președintele Uniunii artiștilor plastici.

„În coloristica din costumul nostru popular se întâlnesc toate culorile pământului, luate din natură. A fost nevoie să vină străinii ca să ne confirme valoarea. M-am întâlnit cu un designer faimos francez, aveam la mine curelele cu mărgele, am spus că pot face pe comandă. La noi se regăsesc toate metodele de lucru. El a văzut mai multe piese și i-au plăcut, a știut să vadă munca, arta. Am făcut 60% din colecție. Am lucrat-o împreună cu câteva femei. Să nu uităm nici de clopul cu pene de păun, care, cu cât are mai multe rânduri de pene, cu atât este mai prețios. Trebuie să aibă maxim șapte rânduri”, a spus Virginia Linul, doctorand în etnografie.

Porolissum și omul care l-a tratat pe Fidel Castro, două branduri pentru Sălaj

În timpul vizitei în România a fostului lider din Cuba, profesor doctor Ioan Pușcaș l-a tratat pe Fidel Castro de ulcer duodenal.

„Au apelat la mine, am fost dus la București și am stat aproape trei săptămâni. Am constat că a avut un ulcer duodenal și după trei săptămâni era vindecat”, și-a amintit Ioan Pușcaș.

Tot el l-a tratat de aceeași afecțiune și pe Gheorghe, fratele lui Nicolae Ceașuescu.

Ioan Pușcaș a prezentat la Buenos Aires în urmă cu patru decenii medicamentul care tratează în proporție de 100% ulcerul gastric și duodenal: Ulcosilvanil, ulco de la ulcer și silvanil de la Șimleul Silvaniei.

Poate că obiectivul numărul 1 din punct de vedere turistic din județul Sălaj este Porolissum.

„Fără doar și poate, când spunem Sălaj spunem Porolissum și nu o spunem cei de spcialitate și facem cercetări acolo, o spun sălăjenii și ei au asumat Porolissum ca element de maximă reprezentativitate locală și regională și națională pentru ei.

El este cunsoscut mai ales prin prisma importanței sale sub aspectul civilizației romane, dar Complexul arheologic de la Porolissum este una dintre cele mai mare rezervații arheologice din România. Porolossum nu înseamnă numai civilizație romană, acolo există descoperiri care vorbesc despre locuirea din perioada neolitică, există o importantă compentnetă ce se leagă de civilizația dacică”, a spus Corina Bejinariu, directorul Muzeului Județean din Sălaj.

Un lucru care nu este neglijat în Sălaj este viitorul. Adelina Cîmpan este o fostă elevă a Colegiului Național „Silvania”, a luat nota 10 la Bacalaureat și premiantă la olimpiade de limba latină.

„Sunt mulți oameni de cultură care și-au lăsat amprenta în istorie care vin din Sălaj și sunt foarte mândră de acest lucru. Îi amintim pe Simeon Bărnuțiu, Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băsești la școală în aceeași măsură ca și pe toți ceilalți. Cred că ar trebui puțin axată programa pe regiunea proprie fiecărei școli, sau fiecărui elev”, a considerat Adelina Cîmpan.  

_________________________

Cea de-a 13-a competiție de acest gen între două județe va fi evaluată de un juriu special găzduit de Dan Suciu, în studioul Digi24 de la Bucureşti.

Înainte de emisiune, în clasamentul județelor, în funcție de voturile dumneavoastră, județul Bistrița-Năsăud se află pe locul 28, cu aproape 1.400 de voturi, iar județul Sălaj pe locul 33, cu doar câteva voturi până la 900.

Campania are și un concurs. Intraţi vineri seara în direct cu Dan Suciu, spuneţi cuvântul-cheie al zilei şi puteţi câştiga un televizor LCD.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.

Săptămâna viitoare, în confruntarea dintre județe vor intra Giurgiu și Teleorman.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri