RAPORT DE ŢARĂ. IALOMIŢA: „Ţinutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei pentru ca românul să poată visa”

Data publicării:
0103 20betaialomita-52361

După un an în care aţi văzut cum arată Digi 24, vrem să aflăm împreună cum arată România. Nu România ştirilor de ultimă oră, nu cea din comunicatele de presă, nici măcar cea din statisticile oficiale. Vrem să descoperim împreună acel colţ al României care pentru fiecare dintre noi înseamnă acasă, comunităţile locale, oamenii pentru care întotdeauna au vorbit alţii.

Votează-ți județul în secțiunea specială „Raport de țară”

De la 1 martie, timp de o jumătate de an, caravana Digi24 porneşte la drum. Săptămână de săptămână, punem faţă în faţă câte două judeţe ale ţării: cu şoselele, cu şcolile, cu spitalele sau cu poveştile lor de succes. În fiecare zi, descoperim împreună o parte din România şi evaluăm performanţele locale în toate domeniile.

Citeşte:

Judeţele României în RAPORTUL DE ŢARĂ DIGI24

Unul dintre judeţele cu cele mai întinse suprafeţe din România, Ialomiţa are o populaţie ce depăşeşte 400.000 de locuitori şi este situat într-un spaţiu geografic de tranzit, care leagă nordul şi sudul Munteniei cu Dobrogea. Slobozia, reşedinţa de judeţ situată chiar în inima Bărăganului, este un oraş prietenos atât pentru cei născuţi aici, cât şi pentru ialomiţenii „prin adopţie”.

Din cele mai vechi timpuri, pământul de aici a fost fertil, fapt ce i-a determinat pe oameni să se stabilească în regiune şi să se dezvolte ca o comunitate. De altfel, aici se află şi singurul Muzeu al Agriculturii din România. Zona are însă şi o putere industrială semnificativă: mai multe fabrici şi uzine asigură traiul locuitorilor din întreaga regiune.

Potenţialul turistic este însă prea puţin speculat: multe localităţi păstrează încă semne ale istoriei. Puţini sunt şi cei care ştiu că aici este locul de baştină al lui Mihai Viteazu, primul înfăptuitor al Unirii.

Ţinut cu o personalitate puternică, Ialomiţa înseamnă Bărăgan, un spaţiu complex care l-a inspirat pe Panait Istrati să îl descrie drept „ţinutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei pentru ca românul să poată visa în voie”. Slobozia, reşedinţa de judeţ situată chiar în inima Bărăganului, este un oraş prietenos atât pentru cei născuţi aici, cât şi pentru ialomiţenii „prin adopţie”.

Oraşul Slobozia înseamnă pentru mine aproape totul, am crescut aici, am construit foarte mult în acest oraş. Aproape că nu este obiectiv în care să nu fi lucrat, am educat copiii aici”, povesteşte un locuitor din naştere al reşedinţei de judeţ. Pentru unul din cei „adoptaţi”, este un oraş liniştit: „Primul lucru pe care mi-l amintesc când am venit în Slobozia? M-a şocat faptul că era foarte verde.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Silvian Ciupercă, descrie în doar câteva cuvinte judeţul din Bărăgan: „Pământ roditor, oameni buni şi căldură sufletească. Şi căldura uneori prea mare, excesivă.

Istoria a reţinut generozitatea acestei zone, considerată multă vreme „grânarul Europei” pentru culturile sale întinse de cereale, plante alimentare, plante industriale şi fâneţe. De altfel, regiunea încă mai trimite spre Europa produse agricole şi animale. Confirmare a importanţei pe care această ocupaţie o are pentru localnici, Slobozia găzduieşte Muzeul Agriculturii.

Ialomiţa este un pion important şi în industrie. În judeţ se găsesc sute de mori sistematice, mori ţărăneşti, fabrici de cărămidă, de ulei sau de pielărie, două tăbăcării şi o carieră de argilă.

Oraşe cu notorietate: „Satul cu fete” şi Amara

La început, era doar un târg de cereale şi de animale. Se zice că, în trecut, ciobanii împrăştiaţi prin Câmpia Bărăganului veneau aici să îşi caute fete pentru însurătoare. De la „satul cu fete” căutat de ciobanii bărăgăneni, a rămas numele Feteşti. Municipiul a fost atestat pentru prima dată ca aşezare în anul 1528, mai întâi ca loc de negoţ, iar mai târziu ca centru de schimb şi nod de transporturi.

De cea mai mare notorietate între oraşele ialomiţene se bucură însă cu siguranţă Amara, graţie staţiunii balneare de aici. Localitatea, aflată la doar şapte kilometri de Slobozia, vine cu o combinaţie fericită de aer uscat cu apă sulfuroasă şi bogată în magneziu a lacului cu acelaşi nume. Nămolul cu proprietăţi terapeutice de la Amara atrage anual turişti din ţară, dar şi din străinătate.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri