România furată | Cum au ajuns râurile pline de PET-uri și Țara Făgărașului plină de gunoaie

Mai multe femei din România, menționate în dosarele Epstein. Ce arată mailurile care au fost desecretizate

Bolojan se gândește să reducă impozitele persoanelor cu dizabilități: să se limiteze la o locuință de o anume suprafață și o mașină

Jaf armat pe o șosea din Italia. Atacatorii au blocat drumul și au aruncat în aer o dubă de transport valori

Ce ar însemna o recesiune tehnică pentru România. „Creșterea PIB-ului a fost, într-o anumită măsură, forțată”

Ministrul Justiției, despre numirea șefilor celor mai mari parchete: Decizia este a președintelui Nicușor Dan

UE, în fața unei săptămâni de foc: de la întâlnirea șefilor apărării la conferința de la Munchen. „Să se gândească urgent la un plan B”

Prințul și prințesa de Wales, prima reacție în scandalul Epstein: „Profund îngrijorați de noile dezvăluiri”

Rusia vrea să interzică site-urile pentru adulți pentru cei fără copii: „Ei pur şi simplu au nevoie să facă sex”

Spion al lui Putin, angajat la o bancă din Kiev: indica ținte pentru bombardamente și furniza Rusiei informații sensibile

În februarie 2014, Comisia Europeană lansa o procedură de infrigement împotriva României pe probleme de mediu. De atunci, autorităţile de la Bucureşti lucrează la planuri şi strategii naţionale de gestionare a deşeurilor.

În lipsa acestora, realitatea din teritoriu este dezastruoasă. În Ţara Fagaraşului, zonă turistică de interes naţional, râul Oltul este, mai degrabă, râul PET.

„Miile de PET-uri le privim cum trec mai departe pe Olt, pentru că nu avem absolut nicio posibilitate ca să le încărcăm şi nici forţă umană şi nici cine să ni le ia până la urmă să le ducem undeva. (Şi unde or să ajungă...) Probabil în Marea Neagră”, spune Cristinel Paltin, primar comuna Şercaia, judeţul Braşov.

Chiar şi PET-urile strânse ajung, însă, în fosta groapă de gunoi a municipiului Făgăraş, în care activitatea este, oficial, sistată din 2008, prin Hotărâre de Guvern. Numai că autorităţile locale o folosesc în continuare.

„A transporta deşeurile la rampele conforme de la Braşov sau Sighişoara, care sunt cele mai apropiate rampe conforme, ar însemna dublarea tarifului la populaţie. Pentru a eluda acest lucru, operatorii găsesc tot felul de soluţii”, spune Sorin Manduc, primar municipiul Făgăraş, judeţul Braşov.

Alte localităţi au rampe intermediare de gunoi, dar acestea sunt închise.

„Este închisă cu lacăt dintr-un singur motiv: să nu cumva să îmi fure porţile”, spune Cristinel Paltin, primar comuna Şercaia, judeţul Braşov.

România produce anual opt milioane de tone de deşeuri. Este dublul mediei europene, calculat pe cap de locuitor.

„Sperăm să nu se ajungă la situaţia în care să fim nevoiţi să plătim aceste penalităţi, care sunt foarte mari”, spune Doina Catrinoiu, vicepreşedinte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Peste 90% din deşeurile din România nu sunt reciclate şi ajung direct în gropile de gunoi. Ţara noastră ar trebui să recicleze, până în anul 2020, 50% dintre deşeuri, aşa cum se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană.