Unirea cea Mare, în mijlocul haosului

Aspect din tranșee 1917

Marea Unire a fost posibilă pentru că dezmembrarea Imperiului Habsburgic a permis Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, iar Revoluţia bolşevică din Rusia i-a făcut pe basarabeni să ceară rapid Unirea cu România. O privire mai atentă arată însă că revoluţia comunistă a lui Lenin, extinsă în 1919 până la Budapesta, a ajutat şi din alte perspective unificarea României. Politicieni de anvergură, reprezentanţii Bucureştiului au folosit situaţia şi au demonstrat Consiliului Suprem de la Paris că România este factorul de stabilitate în zonă şi că Europa are nevoie aici de un stat puternic în faţa ameninţării comuniste. Soldaţii români care au intrat în Budapesta la 4 august 1919 au făcut pentru Unire la fel de mult ca şi cei care trecuseră Carpaţii în august 1916.

Prăbușirea imperiilor multinaționale a dus la apariția a noi state indepedente. În Austro-Ungaria, naţiunile oprimate şi-au cerut dreptul la existenţă politică, iar în Rusia a izbucnit o revoluţie pentru drepturi civile care a devenit în câteva luni una radicală, bolşevică.

În ziua de 16 octombrie 1918, împăratul Carol I al Austriei anunţa printr-un „Manifest către popoarele mele credincioase" transformarea imperiului într-o federaţie de şase state: Austria, Ungaria, Cehia, Iugoslavia, Polonia și Ucraina. Era însă prea târziu.

Ardelenii resping federalizarea Ungariei

Ungaria le propunea liderilor Consiliului Naţional Român din Transilvania un sistem administrativ asemănător cantoanelor elveţiene. Însă românii refuză şi încep pregătirile pentru Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Dar nici garanţiile Antantei din 1916, nici Proclamaţia de Unire de la 1 Decembrie 1918 nu au fost suficiente pentru recunoaşterea României Mari.

Admonestat la Paris pentru pacea separată cu Germania din martie 1918, premierul Brătianu s-a confruntat chiar cu riscul de a pierde Transilvania la masa tratativelor. România fusese exclusă din comisia care desena noile graniţe ale Europei.

August 1919 | Soldaţi români la Budapesta

În acord cu regele Ferdinand, Ionel Brătianu joacă atunci, din nou, marea carte a Armatei. Trupele României se opriseră pe Mureş ca să le permită ardelenilor să hotărască Unirea cu Vechiul regat în deplină libertate. Dar în ianuarie 1919, când încep negocierile la Paris, armata română continua să înainteze spre vest. Pus în faţa faptului împlinit, Consiliul Inter-aliat a acceptat la 26 februarie 1919 o linie de-a lungul căii ferate Satu Mare-Oradea-Arad.

În momentul în care, în martie 1919, la Budapesta se instalează guvernul bolşevic al lui Bela Kun, Ionel Brătianu foloseşte argumentul suprem: numai armata română este capabilă să apere Europa de extinderea sovieticilor. Convinşi, marii învingători de la Paris dau undă verde intervenţiei, după care vor desena graniţa româno-maghiară asa cum este astazi.

„Armatei Române i se dă ordin să treacă la acţiune, luptele dintre trupele române şi trupele guvernului sovietic de la Budapesta au fost mult mai dure decât vorbim noi astăzi, cel puţin la începutul confruntărilor. Şi în cele din urmă, din considerente strategice Armata Română va ocupa Budapesta şi în felul acesta revoluţia bolşevică este înfrântă”, a spus istoricul Alin Ciupală.

Unirea cea Mare a ferit Basarabia de bolşevism

Şi în privinţa Unirii cu Basarabia proclamate în martie 1918, siguranța oferită de armata română şi de regimul politic din Regatul României au fost argumente decisive. Dacă nu ar fi fost revoluţia bolşevică, liderii basarabeni ar fi înclinat spre independenţă, nu neapărat spre Unire.

Ostaşi bolşevizaţi erau atinşi de această molimă a anarhiei, au provocat probleme cumplite populaţiei civile din Basarabia şi într-un fel şi acest factor a impulsionat-o adoptarea unor decizii importante care trebuiau să salvgardeze Basarabia, populaţia acesteia, de toate pericolele care pândeau din partea partidului bolşevicilor lui Lenin”, a spus profesorul de istorie Ion Varta.

„Pentru că exista pericolul tăierii comunicaţiilor, şi a aprovizionării cu muniţie şi alimente şi erau puse în pericol depozitele Armatei Române, Guvernul român a trimis trupe române în Basarabia. Spre jumătatea lunii ianuarie, trupele române au intrat în Basarabia”, a adăugat istoricul Dorin Dobrincu,

O astfel de desfăşurare a evenimentelor părea de neconceput la izbucnirea războiului, în anul 1914. O Rusie puternică nu ar fi acceptat alipirea Basarabiei şi Bucovinei la România.

„Spunea un om politic român, P.P Carp că România a avut atâta noroc atunci încât nici nu avea nevoie de oameni politici. Pe bună dreptate a avut noroc pentru o Rusie care nu ar fi fost afectată de Revoluţie, ar fi discutat altfel cu aliaţii. România mare nu ar fi fost posibilă în graniţele în care s-a realizat”, a spus profesorul de istorie Ion Bulei.

Unirea cea Mare, recunoscută complet în 1920

În vara lui 1920 are loc la Paris Conferinţa de Pace și puterile europene recunosc frontierele lărgite ale României. Regatul României începe să se consolideze - prin reforma agrară şi electorală şi în 1923 prin modernizarea Constituţiei. Singurul vecin care nu a recunoscut România Mare a fost URSS. Primul tratat politic cu Moscova a fost semnat după cel de-Al Doilea Război Mondial când România era ocupată de trupele sovietice şi pierduse din nou Basarabia.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale