Exclusiv Cât de mult contează România în lume? Proiectul apreciat de șeful NATO și care ar crește influența țării noastre în regiune

Cristina Cileacu
audiere-bogdan-aurescu-inquam-ganea (1)
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Politica externă reflectă valorile unui stat și politicile sale interne. Afacerile internaționale sunt de altfel factorul de credibilitate în fața partenerilor străini și, categoric, elementul esențial pentru dezvoltarea unei țări. Ce vrea România de la restul lumii și cât de mult contăm în ecuația globală? Sunt doar două dintre întrebările la care răspunde ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Cristina Cileacu: Ați avut o săptămână plină și două întâlniri – una în format fizic și una telefonică cu omologul dumneavoastră american. Mă refer la Antony Blinken. Relația România-SUA este foarte clară, este constantă, este stabilă, are planuri pe termen lung. De ce sunt necesare aceste întâlniri atât de dese?

Bogdan Aurescu: E foarte important să avem astfel de întâlniri pentru că este o nouă administrație americană la Washington și chiar dacă atât președintele Biden, cât și secretarul de stat Blinken, dar și alți colaboratori ai președintelui Biden cunosc foarte bine România, este totuși nevoie de a seta activitatea noastră comună, coordonarea noastră pe perioada care urmează, pentru că, în al doilea rând, anul acesta este un an important pentru relația bilaterală dintre România și Statele Unite – aniversăm 10 ani de la Declarația comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI, care este documentul politic fondator al relației actuale de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite. De asemenea, sunt 10 ani de la încheierea acordului privind amplasarea în România a sistemului antirachetă american, de la Deveselu și cinci ani de la operaționalizarea acestuia. Discuția pe care am avut-o atât la Bruxelles, cât și cea pe care am avut-o telefonic cu secretarul de stat american au fost discuții foarte relaxate, dar foarte substanțiale. Și mă bucur că în urma discuției pe care am avut-o la Bruxelles, în format fizic, care, evident, a fost mai scurtă pentru că așa se întâmplă în marja unor reuniuni multilaterale, a fost urmată de această discuție telefonică, de peste 40 de minute. O discuție foarte relaxată, dar substanțială, în care atât eu, cât și omologul meu american am reconfirmat importanța Parteneriatului Strategic, am stabilit că este nevoie să lucrăm pe mai departe pentru consolidarea în continuare și aprofundarea, pe toate dimensiunile, a Parteneriatului Strategic, am discutat despre cele mai importante domenii în care Parteneriatul Strategic se dezvoltă sau trebuie să fie dezvoltat în continuare. Am discutat despre calendarul de vizite din acest an, sigur, în funcție de situația pandemică: am reiterat invitația secretarului de stat american să vină în România pentru a marca aceste momente aniversare și pentru a discuta și despre viitor.

Cristina Cileacu: Există o marjă de timp legată de această vizită?

Bogdan Aurescu: Nu avem o marjă de timp în momentul acesta, ne gândim la a doua parte a anului, pentru că atunci se împlinesc cei 10 ani, în septembrie. Dar, desigur, depinde foarte mult și de evoluția situației pandemice. În al doilea rând, am discutat despre întărirea cooperării la nivel militar. Secretarul de stat american a avut cuvinte de apreciere deosebită pentru cooperarea militară între România și Statele Unite, inclusiv pentru efortul pe care România îl face de a aloca 2% din PIB pentru apărare - iată, anul acesta depășim 2%, avem 2,07% - este cel mai înalt nivel de alocare până în prezent. De asemenea, am discutat despre importanța creșterii prezenței americane militare în România, dar și despre importanța creșterii prezenței economice americane în România și, din punctul acesta de vedere, secretarul de stat american, pe de o parte, a apreciat eforturile pe care România le-a făcut în ultimii ani, mai ales anul trecut, și pe care le face și în continuare pentru întărirea statului de drept în România, pe care l-a considerat ca fiind un cadru care invită investitorii americani în România și oamenii de afaceri americani în România. De altfel, amintesc aici că săptămâna trecută m-am întâlnit și cu președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, care a fost în vizită la București cu o misiune economică importantă. Am discutat și despre proiectele pe care noi le dorim a fi finanțate cu surse americane, cu bani americani, cele pe care le-am promovat și în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Mă refer la proiectele de interconectare Rail2Sea – Calea ferată Gdansk-Constanța, și proiectul Via Carpathia – proiectul rutier de conectare între nordul și sudul regiunii celor Trei Mări.

Cristina Cileacu: Și ce ați discutat, mai concret?

Bogdan Aurescu: Am discutat despre continuarea demersurilor pe care le-am început anul trecut, atunci când am avut discuții și cu consilierul pentru securitate națională al președintelui american, cu președintele EXIM al Statelor Unite, dar și cu șeful DFC, pe care, de asemenea, l-am invitat să examineze posibilitatea de a finanța aceste proiecte. Și am stabilit că este foarte important ca în regiune, inclusiv în România, să existe o prezență americană și din punct de vedere investițional și economic, care să fie complementară prezenței miliare pe care, iarăși, o dorim crescută, a Statelor Unite în România și în regiune. Urmează ca, în perioada imediat următoare, să vedem care sunt modalitățile concrete prin care putem să mergem mai departe cu aceste proiecte importante.

Visa Waiver, un vis care prinde contur

Bogdan Aurescu: Am discutat, de asemenea, și despre programul Visa Waiver, în mod firesc, pentru că este o temă deosebit de importantă și sensibilă pentru cetățenii români și am stabilit să ne aplecăm cu mai multă atenție, în perioada următoare, în cadrul acelui grup de lucru dedicat pe care l-am creat deja începând cu noiembrie anul trecut, după vizita pe care am făcut-o în octombrie la Washington, și care a avut deja șase întâlniri, în sensul de a vedea exact care sunt cauzele care determină refuzul anumitor cereri pe care cetățenii români le fac pentru vize de scurtă ședere în Statele Unite. Dacă putem să identificăm exact sau cât mai exact care sunt motivele acestor refuzuri, putem să calibrăm și campania de informare publică pe care intenționăm să o declanșăm în perioada următoare, în așa fel încât să creștem gradul de conștientizare a cetățenilor români cu privire la șansele pe care anumite cereri le au atunci când depun o cerere de viză. Sigur că această scădere a ratei de refuz nu depinde de autoritățile române, în principal, dar ceea ce putem să facem, împreună cu partenerii americani, este să creștem acest grad de conștientizare, plecând, în mod concret, de la rațiunile pentru care anumite cereri sunt refuzate. Dorim să ajungem, prin urmare, la acel nivel de 3% din plafonul refuzurilor, care să permită accederea României în programul Visa Waiver.

De asemenea, am vorbit despre candidatura României la OCDE, iarăși un obiectiv foarte important pe care îl are România și am rugat partea americană să continue să sprijine, așa cum a făcut-o și până în prezent, acest obiectiv important al României și am discutat și despre multe alte teme foarte importante, mai ales despre situația de securitate din regiune. Iarăși secretarul de stat american a apreciat foarte mult determinarea cu care România acționează pentru menținerea securității regionale în această zonă de sud a Flancului Estic, la Marea Neagră.

Și am discutat, evident, și despre ceea ce a fost tema principală pe agenda reuniunii ministeriale NATO de săptămâna trecută, și anume procesul NATO2030 și declanșarea discuțiilor privind elaborarea unui nou Concept Strategic al Alianței. Din acest punct de vedere, România va avea, în perioada următoare, și o serie de demersuri, inițiative pe care le vom materializa și la întâlnirea trilaterală pe care o voi găzdui la București în aprilie – România, Polonia, Turcia. De asemenea, dorim să folosim și formatul București 9, pe care întotdeauna l-am utilizat înainte de summit-uri ale Alianței Nord Atlantice pentru a pregăti, în mod corespunzător, poziția aliaților de pe Flancul Estic cu privire la subiectele de pe agenda aliată.

Cum negociază România cu marile puteri economice

Cristina Cileacu: Dacă ar fi să vorbim puțin mai aplicat despre candidatura României la OCDE, ce state nu ne susțin în momentul de față, și ce argumente ați pregătit, pentru că acest obiectiv al României este parte din politica strategică?

Bogdan Aurescu: Nu este vorba despre state care nu susțin România în acest moment, cel puțin aceasta este informația pe care noi o avem. România este considerată a fi cel mai pregătit candidat din punct de vedere tehnic pentru a începe negocierile de aderare la OCDE, deci vorbim despre necesitatea unei decizii la nivelul OCDE pentru invitarea României să înceapă acest proces de negociere pentru aderare, este vorba doar despre identificarea celui mai bun context pentru a se lua o astfel de decizie. Nu aș vrea să intru în mai multe detalii cu privire la aceste aspecte pentru că poziția americană trebuie să fie formulată, noua administrație trebuie să-și formuleze o nouă poziție cu privire la ce alți candidați, în afară de România, să susțină. De asemenea, este nevoie să interacționăm și cu partenerii europeni, pentru că mai sunt și alți candidați europeni. În final, cred că în urma demersurilor pe care le vom face vom avea un rezultat pozitiv, dar nu vreau să prejudec asupra momentului și asupra parametrilor în care se va lua o astfel de decizie.

Priorități: Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

Cristina Cileacu: Statele Unite și-au afirmat cu claritate relația cu Uniunea Europeană. Este partenerul cel mai important. Pe de altă parte, au vorbit foarte clar și despre prioritatea politicilor externe, care este regiunea Asia-Pacific. Revin la relația noastră cu SUA, iarăși, este una foarte clară, dar, pe lângă această relație cu partenerul trans-atlantic, SUA și Canada deopotrivă, ce alte priorități mai are politica noastră externă?

Bogdan Aurescu: Am uitat să vă menționez și cred că este important în acest context să discutăm și despre aspectele legate de securitatea energetică în relația dintre România și Statele Unite. În convorbirea cu secretarul de stat american, am discutat și despre proiectul Cernavodă și despre ratificarea acordului interguvernamental de cooperare în domeniul nuclear civil. Statele Unite, noua administrație, sunt foarte interesate de continuarea acestui proiect și aceasta este, cred, o veste foarte bună. Discutăm la nivelul Uniunii Europene despre o întărire a relației transatlantice și, în acest context, un rol foarte important îl are conceptul de reziliență strategică. Am discutat pe scurt cu secretarul de stat american și despre importanța rezilienței și i-am prezentat proiectul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București. A fost foarte interesat de acest proiect. Este un proiect care se bucură deja de susținere atât din partea Alianței Nord-Atlantice – secretarul general Stoltenberg a exprimat susținerea pentru acest proiect în discuția recentă pe care a avut-o cu domnul Președinte Klaus Iohannis. Ce înseamnă până la urmă reziliență strategică? Înseamnă să acționăm împreună cu partenerii care sunt de aceeași opinie cu noi în ceea ce privește interesele și valorile, mai ales interesele de securitate, dar și valorile de susținere a statului de drept, a democrației și drepturilor omului și, în același timp, să ne îndepărtăm de acei parteneri sau de influențele acelor parteneri care încearcă să ne influențeze, într-un alt mod decât dorim noi, decizia de politică externă sau de securitate. Și pe acest subiect probabil că în perioada următoare vom avea o interacțiune crescută cu partea americană. Eu am invitat experți americani să participe la dezvoltarea acestui Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București. Sperăm ca în perioada următoare Hotărârea de Guvern care înființează în mod formal acest centru în subordinea Ministerului Afacerilor Externe să fie aprobată de către Guvernul României. Avem deja fonduri alocate în bugetul pentru acest an pentru funcționarea acestui centru, pentru dezvoltarea și funcționarea lui și sperăm să fie un proiect de succes.

Cristina Cileacu: Dacă vorbim din nou despre relația Statele Unite - Uniunea Europeană, s-a căzut de acord să se reia, dacă vreți, niște discuții legate de cum anume se va lucra cu partenerul sau ne-partenerul – China. Având în vedere că Statele Unite au o poziție foarte clară în ceea ce privește China, Uniunea Europeană are o poziție mai puțin clară pentru că diferă, desigur, de la țară la țară aceste relații, în ce măsură felul în care se vor raporta statele Uniunii Europene la China va conta în relația cu Statele Unite?

Bogdan Aurescu: Aici aș fi de o părere un pic diferită în ceea ce privește poziția Uniunii Europene față de China. Există deja o poziție care a fost cristalizată într-o Comunicare comună cu privire la relația strategică dintre Uniunea Europeană și China, în martie 2019. Este o Comunicare comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a Uniunii Europene, în care relația cu China este definită într-o modalitate multi-dimensională, dacă vreți. Pe de o parte, China este văzută ca un partener de negociere și partener pentru a avansa pe anumite teme importante la nivel global, pe de altă parte este un rival sistemic și, în același timp, un competitor economic. Toate aceste fațete pot să definească, într-un mod destul de cuprinzător, relația dintre Uniunea Europeană și China și, în același timp, constatăm, în ultima perioadă, și o aliniere crescută a pozițiilor Statelor Unite, pe de o parte, și Uniunii Europene cu privire la China. Mă refer aici, de exemplu, la sancțiunile pe care le-am adoptat recent, în cadrul Regimului global al Uniunii Europene privind drepturile omului în ceea ce privește situația din Xijiang. În egală măsură, recent, a fost stabilit Dialogul Strategic dintre Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la China, iar recent, în discuția dintre Înaltul Reprezentant Borrell și Secretarul de Stat Blinken, care a avut loc săptămâna trecută tot în contextul participării Secretarului de Stat la reuniunea ministerială NATO, s-a decis activarea acestui Dialog Strategic.

România și Japonia ar putea avea un parteneriat strategic

Cristina Cileacu: Domnule ministru, știți foarte bine, la Pașaport Diplomatic vin, pe rând, toți ambasadorii străini la București și fiecare dintre ei, desigur, vorbește foarte frumos despre relațiile pe care le au cu România. Pe de altă parte, sunt foarte mulți dintre ei, și mă refer aici la reprezentanții țărilor din Orient, din Africa, din Asia de Sud-Est, care spun că și-ar dori mai mult de la această relație. Ce le răspundeți?

Bogdan Aurescu: Și noi ne dorim, în egală măsură, mai mult de la aceste relații, în domeniul economic în principal, și încercăm să facem tot ceea ce stă în putințele noastre pentru a dezvolta aceste relații. Avem un Parteneriat Strategic deja consolidat în relația cu Republica Coreea, pe care dorim să îl dezvoltăm în continuare, și avem un mic plan de lucru în acest sens. Eu am invitat deja, de anul trecut, pe omologul meu sud-coreean să facă o vizită la București, vizită pe care acesta a acceptat-o. Între timp, a avut loc o schimbare de ministru de externe în Coreea de Sud, dar am reluat aceste demersuri. De asemenea, în acest an se împlinesc 100 de ani de relații diplomatice dintre România și Japonia și, în acest context, avem pregătit un set întreg de evenimente care să marcheze adecvat această aniversare, chiar dacă suntem în condiții de pandemie. De asemenea, în relația dintre România și Japonia lucrăm intens la elaborarea documentului de lansare a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia și sperăm ca, în acest an, să putem să marcăm ridicarea nivelului de cooperare dintre România și Japonia la nivel de Parteneriat Strategic.

De asemenea, pot să spun că, deja, în relația cu statele din Orientul Mijlociu am deschis, anul trecut, o serie de șantiere de lucru. În relația cu Arabia Saudită, de pildă, anul trecut am avut, la București, vizita ministrului de stat pentru relații externe din Arabia Saudită și o serie de discuții telefonice, de-a lungul anului, cu acesta. De asemenea, am avut vizite pe care le-am făcut atât eu, cât și Prim-ministrul de la acel moment, Ludovic Orban, în Israel, în septembrie și apoi în noiembrie anul trecut. În curând voi avea o vizită de lucru în Regatul Hașemit al Iordaniei pentru a întări relațiile de cooperare cu acest partener al nostru important din Orientul Mijlociu. Avem, de asemenea, o relație în consolidare cu Autoritatea Palestiniană. Sunt, prin urmare, mai multe șantiere de lucru pe care le avem cu partenerii din Orientul Mijlociu și din Asia și vă asigur că – sperând și că pandemia ne va permite acest lucru – că vom continua să le dezvoltăm.

Cum va crește reprezentarea României în structurile UE?

Cristina Cileacu: Ultima oară când ne-am văzut la Pașaport Diplomatic, respectiv anul trecut, vorbeați despre o primenire a personalului diplomatic din cadrul Ministerului de Externe, ca să vă citez exact, și, între timp diplomația română – diplomații români mai exact – au ajuns să ocupe niște funcții importante în câteva organizații internaționale. Ce mai urmează, ce mai pregătiți și ce schimbări mai aveți în plan?

Bogdan Aurescu: Există o serie de succese importante, aș spune, ale diplomației românești în ultima perioadă. Și anul trecut, dar și, iată, foarte recent. În cursul acestei săptămâni am reușit să obținem poziția de Secretar General al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, în persoana ambasadorului și fost ministru de externe Lazăr Comănescu. Este o realizare importantă a noastră pentru că este prima astfel de poziție de conducere la nivel de secretar general al unei structuri de cooperare regională și prima oară când România obține poziția de Secretar General al OCEMN. Este rezultatul unui efort diplomatic pe care l-am făcut în ultimele șapte luni, prin demersuri destul de complexe în rândul statelor membre ale Organizației, la care a contribuit, de altfel, și o prestație foarte bună, zic eu, pe care a avut-o Președinția română a Organizației în timpul anului trecut când, deși mandatul nostru era inițial doar pentru primele șase luni, în mod excepțional l-am extins pentru întregul an și, în același timp, am reușit să rezolvăm o problemă complicată, legată de succesiunea președințiilor la conducerea acestei organizații. Este o confirmare a profesionalismului candidatului pe care noi l-am propus, dar în același timp o confirmare a angajamentului profund al României pentru cooperare regională, mai ales în această regiune de interes strategic pentru România, care este Marea Neagră. Dar anul trecut am reușit să obținem și trei poziții importante – e vorba despre poziția de Director Executiv al Agenției Europene pentru Muncă, în persoana colegului nostru Cosmin Boiangiu. Este o funcție foarte importantă, pe care am avut posibilitatea să o obținem tot prin demersuri diplomatice intense la nivelul statelor membre. Agenția este o instituție nouă, care începe să funcționeze deja, începe să prindă contur la Bratislava, și care va avea un rol foarte important în domeniul relațiilor sociale în interiorul Uniunii Europene.

Și, în egală măsură, tot anul trecut am reușit să obținem găzduirea Centrului Cyber al Uniunii Europene la București.

Tot anul trecut am obținut poziția de Șef al Delegației Uniunii Europene în Muntenegru. Există deja patru români șefi ai unor Delegații ale Uniunii Europene în diverse state – în Kuweit și Qatar, în Mongolia, în Niger și, iată, și în Muntenegru. Vor mai fi vești bune și în perioada următoare.

Prin urmare, ne preocupăm în mod intens de creșterea reprezentării României în structuri ale Uniunii Europene, în organizații internaționale și regionale relevante, pentru că este important ca profilul României să fie recunoscut și prin acești reprezentanți ai noștri în cadrul unor structuri internaționale.

Editor : G.C.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate