De ce a fost suspendat istoricul Mădălin Hodor de CNSAS după publicarea listei cu 200 de presupuși informatori ai Securității
Deconspirarea unor presupuşi foşti colaboratori ai Securităţii a generat un uriaş scandal în CNSAS. Istoricul şi cercetătorul Mădălin Hodor a fost suspendat şi este cercetat disciplinar, după ce în urmă cu aproximativ o lună a prezentat o listă cu personalităţi care ar fi colaborat cu fosta Securitate şi se ocupau de urmărirea emigraţiei româneşti. Pe această listă se regăsesc, printre alţii, preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, consilierul BNR Adrian Vasilescu, jurnalistul Cornel Nistorescu şi sociologul Dorel Abraham.
Istoricul Mădălin Hodor a spus, la emisiunea Imparțial de la Digi24, că a fost surprins de suspendarea acreditării și de cercetarea disciplinară.
„Nu am înțeles temeiurile legale ale acestei decizii. Eu am publicat documentul respectiv, pe care l-am obținut absolut legal, în calitate de cercetător acreditat. (...) Aceste documente mi-au fost eliberate legal, cu ștampila instituției. (...) De aceea demarararea unei anchete asupra acestei chestiuni imputându-mi-se activități pe care le-aș fi făcu ca funcționar public și ca angajat la instituției este în opinia mea incorect”, a spus Mădălin Hodor.
În replică, Dinu Zamfirescu, secretar al Colegiului CNSAS, a spus că „dânsul fiind cercetător acrediat, în momentul când te ocupi de anumite dosare în care sunt persoane în special în viață, există obligativitatea de a anunța acele persoane că te ocupi dosarul respectiv și eventual va apare și în presă ceva despre cele expuse în documentul prezentat. E o obligație pentru toți cercetătorii acreditați”.
„Se știe că în acele timpuri, toți cei care plecau și se întorceau în diverse misiuni, congrese, trebuiau să dea un raport despre ce a văzut și cu cine s-a întâlnit acolo. Asta era legal, asta nu înseamnă că respectivii erau colaboratori sau agenți de influență ai Securității”, a mai spus secretarul Colegiului CNSAS.
„I s-a imputat domnului Hodor faptul că nu a avertizat pe acești oameni, cel puțin cei care sunt în viață”, a mai spus Dinu Zamfirescu.
Însă, istoricul Mădălin Hodor afirmă că în procesul de acreditare „obligativitatea înștiințării nu știu să fie o chestiune sine qua non”, dar că există referiri la viața privată, boli, relații intime sau alte chestiuni care să aducă atingere unor persoane despre care este vorba în respectivele documente, pe care nu le-a încălcat.
„S-au publicat în ultimii ani documente extensiv despre persoane în viață, nu știu în ce măsură oameni acreditați care au scris despre arhivele Securității au notificat înainte persoanele respective că urmează să apară în cărți, în studii”, a precizat Hodor.
El a mai spus că documentele au fost eliberate în mod legal și că, atunci când documentele au fost primite de cercetători, CNSAS „nu mai deține control asupra modului în care cineva care obține un document în mod legal îl folosește”.
„Dacă ar fi existat o problemă, domnul Pop, domnul Vasilescu, domnul Nistorescu, ceilalți care sunt pe listă, au toată căderea să se adreseze în instanță împotriva mea și să mă tragă la răspundere inclusiv pe această chestiune, că nu i-am notificat. Nu văd ce CNSAS intervine. (...) Suntem ușor într-o zonă ridicolă ”, a punctat Mădălin Hodor.
Întrebat dacă au mai fost astfel de cazuri, Dinu Zamfirescu spune că nu știe să mai fost.
El a mai spus că decizia Colegiului CNSAS împotriva cercetătorului Mădălin Hodor a venit și pentru că unii oameni de pe listă „s-au arătat mirați”.
„Evident că au fost deranjați”, a replicat Mădălin Hodor.
De ce sunt mulți istorici pe listă?
„Lista respectivă, care este o listă de colaboratori, nu i-am numit eu așa, așa se cheamă documentul. Securitatea a spus chestiunea asta, nu am pus eu această etichetă”, a precizat el.
„În spatele acestui document se află un subiect mult mai important: aceste persoane nu erau colaboratori clasici ai Securității, în sensul în care ei dădeau note informative despre persoane care ascultau Europa Liberă. Nu era vorba despre așa ceva. Era vorba despre persoane care erau folosite în cu totul și cu totul alte sfere și alte acțiuni, anume cu acțiuni împotriva imigrației. Parte importantă: acțiuni și cu propaganda în străinătate în folosul regimului. Pe listă sunt foarte mulți istorici. De ce? Pentru că ei scriau istorie în folosul propagandei ceaușiste. Scriau istorie național-securistă. De asta e domnul Pop acolo, pentru că securiștii nu scriau să scrie istorie. Despre asta este vorba, nu că domnul Pop ar avea sau nu angajament. Ca să scrii despre Ștefan cel Mare, în siajul ideii moștenitorii români sunt strămoșii direcți ai lui Nicolae Ceaușescu nu trebuia să pleci din România, așa cum s-a apărat domnul Pop”, a subliniat Mădălin Hodor.
Cum a reacționat președintele Academiei Române
„Îmi cer scuze tuturor acuzatorilor mei fiindcă am ales deliberat să mă nasc în 1955, în loc să fi fost contemporan cu Alexandru cel Bun”, a fost reacţia preşedintelui Academiei României, Ioan Aurel Pop.
A fost un răspuns controversat dat de academician, având în vedere că nicăeri în textul mesajului său nu neagă faptul că ar fi colaborat cu fosta Securitate.
„Mă aștept ca domnul Hodor, CNSAS și alte instanțe, mai mult sau mai puțin morale, să ne ceară, spre a se face dreptate, condamnarea la moarte”, a mai spus Ioan Aurel Pop.
„Țin să spun public că nu-i doresc moartea și nici a celorlalți de pe listă. A fost o reacție ieșită din tipare”, a spus Mădălin Hodor, precizând că nu a vrut să influențeze alegerile de la Academia Română, pentru că ar fi putut să publice lista cu două zile înainte de alegeri.
Adrian Vasilescu: Integrarea mea este un neadevăr. Nu am avut legătură contractuală cu Securitatea
Spre deosebire de Ioan Aurel Pop, o altă personalitate apărută pe acea listă nu a negat că ar fi oferit informaţii Securităţii, ci spune că niciodată aceste informaţii nu au putut face rău cuiva. Este vorba despre Adrian Vasilescu. El spune însă că nu a fost colaborator sau turnător, ci, la întoarcerea în ţară din diverse delegaţii, era întrebat de lucrători ai Securităţii despre vizita sa, iar el a oferit informaţii generale.
„Eu nu ştiu bine ce documentare a avut domnul Hodor, ce date a avut, cred ca n-a avut pentru că integrarea mea în această brigadă este un neadevăr. Eu vă spun asa: 1. Nu am avut legătură contractuală cu Securitatea. Nu am fost ofiţer acoperit, nu am fost informator, nu am fost turnător şi am și făcut o declarație scrisă în presă după ce a aparut acel comentariu sau acel documentar din (Revista) 22 cu declaraţie scrisă în care am spus aşa: am fost jurnalist, am călătorit foarte mult în străinătate, am avut această şansă. De câte ori veneam din străinătate, sau înainte de a pleca în străinătate pentru documentări, trimis fie de Scânteia Tineretului la care am lucrat o vreme, fie de Scânteia, unde am lucrat o altă vreme, deci trimis în aceste delegaţii, întotdeauna aveam plăcerea să mă întâlnesc cu un ofiţer de securitate care mă întreba, îmi cerea informaţii, date.
Am dat întotdeauna numai ce am crezut că nu are legătură cu oameni care să tragă ceva de pe urma acestor declaraţii. Practic, nu am scris nimic despre prieteni, despre duşmani, despre jurnalişti, românii întâlniţi în misiuni, despre ofiţeri de securitate pe care i-am mai întâlnit. Pentru că s-a întâmplat să întâlnesc un coleg de facultate în curtea unei Ambadasade, în China, care a trecut pe lângă mine şi "să nu îmi spui pe nume că pe mine mă cheamă altfel". Am relatat această întâmplare într-un ziar în vremea noastră acum dupa 22 decembrie. Niciodată nu am relatat atunci.
Vă spun exact că niciodată, în nicio împrejurare nu am primit vreo misiune de a urmări români din Diaspora. Sau de a urmări pe cineva. M-au întrebat, am întâlnit, am văzut am auzit, nu am relatat niciodată nimic, absolut nimic”, a spus Adrian Vasilescu.
Lista integrală a celor 200 de colaboratori ai UM 0225
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
