Au găsit elevii cine să le facă lecțiile? Dezbateri în rândul profesorilor privind ChatGPT, programul bazat pe inteligenţa artificială

Data actualizării: Data publicării:
mana de robot tine cub rubik
Foto: Open AI / Facebook

ChatGPT, un program bazat pe inteligenţa artificială (AI) şi capabil să redacteze texte cu răspunsuri la întrebări simple, s-a răspândit foarte repede în universul educaţional, determinându-i pe profesori să îşi pună întrebări despre oportunitatea interzicerii sau utilizării acestuia. Sunt însă și profesori care văd utilitatea unui astfel de sistem de învățare, pe care îl aseamănă cu Wikipedia sau motoarele de căutare.

De la jumătatea lunii decembrie, la doar câteva săptămâni după ce start up-ul californian OpenAI a lansat softul ChatGPT, opt universităţi australiene au anunţat că îşi vor modifica examenele şi că vor considera folosirea inteligenţei artificiale de către studenţi drept tentativă de fraudă.

În 2023, examenele lor vor fi „supravegheate” şi vor include „o folosire sporită a hârtiei şi a stiloului”, a anunţat coordonatoarea grupului de opt universităţi australiene, Vicki Thomson, citată pe un blog al cotidianului The Australian, prelaut de AFP, potrivit Agerpres.

Recent, după ce mai multe companii mass-media au relatat despre utilizarea tot mai frecventă a acestui program AI de către elevi din lumea întreagă, încurajaţi mai ales prin intermediul unor videoclipuri publicate pe TikTok, şcolile publice din New York au restrâns accesul la ChatGPT pe reţelele şi terminalele lor informatice.

„Acest program nu permite dezvoltarea unor competenţe de gândire critică şi de rezolvare a problemelor, care sunt calităţi esenţiale pentru reuşita şcolară şi pentru reuşita de-a lungul întregii vieţi”, a declarat Jenna Lyle, purtătoare de cuvânt a Departamentului pentru Educaţie din metropola americană.

Cum funcționează ChatGPT

ChatGPT este un robot conversaţional care a fost „antrenat” graţie unor cantităţi fenomenale de date publicate pe internet şi care poate „să prezică” urmarea probabilă a unui text. Dar, în absenţa capacităţii de raţionament, el produce un amestec uimitor de răspunsuri corecte şi de erori factuale sau de logică, mai mult sau mai puţin greu de detectat.

Astfel, acestui software i se întâmplă să includă rechinul-balenă (un peşte) în rândul mamiferelor marine, să se înşele în privinţa mărimii ţărilor din America Centrală, „să uite” anumite evenimente istorice, precum Bătălia de la Amiens din 1870, sau să inventeze din nimic referinţe bibliografice.

În universul educaţional, anumite voci se pronunţă totuşi pentru integrarea acestei inovaţii în metodele de predare.

„ChatGPT este o inovaţie importantă, dar nu mai importantă decât calculatoarele sau programele de editare a textelor”, care au sfârşit prin a-şi găsi un loc în şcoală, a declarat Antonio Casilli, profesor la Institutul Politehnic din Paris şi autorul cărţii „En attendant les robots” („Aşteptându-i pe roboţi”).

Potrivit opiniei sale, „ChatGPT vă poate ajuta să creaţi o primă ciornă atunci când vă aflaţi în faţa unei foi goale de hârtie, dar, după aceea, trebuie totuşi să mai scrieţi, să oferiţi textului un stil propriu”.

Interdicţie „contraproductivă”

Antonio Casilli consideră totodată că programul ChatGPT busculează parţial filosofia predării, bazată pe profesorul care le pune întrebări elevilor.

De această dată, elevul trebuie să întrebe el însuşi programul AI, „iar asta este o oportunitate pentru noi să vedem cum îndeplinesc elevii sarcinile de lucru care le sunt încredinţate, să îi facem să lucreze la verificarea informaţiilor (fact-checking) şi să verifice dacă referinţele bibliografice generate sunt corecte”, a adăugat profesorul italian.

Olivier Ertzscheid, cercetător în ştiinţele informaţiei la Universitatea Nantes din vestul Franţei, consideră că interzicerea noului program AI este în orice caz „contraproductivă”, deoarece o astfel de măsură ar consolida dorinţa elevilor de a-l utiliza.

La fel ca după apariţia enciclopediei online Wikipedia sau a motoarelor de căutare pe internet, miza pentru elevi ar fi, potrivit părerii sale, aceea de „a experimenta limitele” noului instrument informatic.

În acelaşi timp, la nivel global începe să se organizeze şi un fel de ripostă pentru detectarea textelor generate printr-un software AI.

Serviciul online GPTZero pregăteşte, de exemplu, o funcţie dedicată profesioniştilor din domeniul educaţiei, iar OpenAI lucrează deja la „un filigran statistic” aplicat odată cu generarea textului. Trişorii sunt astfel avertizaţi.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri