Ce limbi străine aduc sporurile cele mai mari la salariu în România

Patru urși orfani din Zărnești, adoptați în Franța. Povestea emoționantă a primilor „emigranți” ai speciei din România

Schimbare istorică pentru euro: românii pot vota designul noilor bancnote. Care sunt opțiunile

Tinerii care au atacat ambulanța din Cluj, reținuți 24 de ore. Mărturia echipajului

Ce spune Daniel Funeriu despre scorul de la prezidențiale: „Nu am reușit să conving”

Arafat, după cazul ambulanței din Cluj: "O minciună de pe social media. Se folosește AI, se creează imagini"

Pistă de avioane pe o autostradă din România. În ce situații va putea fi folosită pentru aterizare

Bebeluș de 11 luni, surprins la volan

Cum va fi vremea în următoarele zile

Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune. Apa din Dunăre a crescut cu 8 centimetri, în ultimele 24 de ore

Americanii au făcut calcule şi au ajuns la concluzia că cea mai profitabilă este cunoaşterea limbii germane care, pe termen lung, aduce bonusuri de aproape 130 de mii de dolari. Sunt bani adunaţi vreme de 40 de ani în contul pensiei.

Franceza aduce mai puţini bani, vreo 77 de mii de dolari, dar tot peste spaniolă, care ar genera bonusuri de 51 de mii de dolari.

Diferenţele se explică în funcţie de deschiderea fiecărei economii. Germania este centrul comerţului din Europa, aşa că oricine îi cunoaşte limba şi jargoanele are o comunicare mai bună cu clienţii de acolo şi poate câştiga mai multe contracte.

„Alegerea spaniolei în Statele Unite este aproape la fel de inutilă ca învăţarea limbii engleze în Marea Britanie. Cu adevărat profitabil este dacă alegi o limbă unde vorbitorii sunt mai puţini”, spune Axel Threlfall, jurnalist Reuters.

Costurile ignorării limbilor străine sunt foarte mari. Pentru că britanicii nu vor să înveţe limbi străine, economia Regatului Unit pierde, anual, 58 de miliarde de euro, adică 3,5 la sută din Produsul Intern Brut, potrivit Reuters.

România stă mult mai bine la capitolul limbi străine. Copiii învaţă la şcoală engleza şi franceza, două limbi străine larg răspândite.

Angajatorii însă caută cu precădere vorbitorii de limbi străine rare. Call-centerele, acolo unde se pot angaja tinerii fără experienţă, oferă un plus de 200-300 de euro din start unui angajat care cunoşte o limbă nordică. Salariile sunt între 1.000 de euro şi 1.300 de euro pentru cei care vorbesc norvegiana sau suedeza.

În cazul în care competenţele lingvistice sunt dublate de cele tehnice, atunci se ajunge lejer şi la 2.000 de euro, adică la un salariu de manager în alte domenii.

Rusa şi germana aduc un plus la salariu de 20-30 la sută, la fel şi poloneza sau ceha. În afară de limbile europene, lupta cea mare se va da în viitor pentru angajaţii care cunosc chineza.

Sunt estimări potrivit cărora, până în 2050, engleza va deveni extrem de răspândită. Jumătate din populaţia globului va vorbi această limbă.