Sari la conținut

De ce să te (mai) faci profesor în România?

Profesorii nu au niciun cuvânt de spus în România! Sunt nerespectați de elevi și de cei din jur - este rezultatul unei cercetări privind statusul social al profesorilor de la noi din țară! Cum s-a ajuns aici?

Sunt oamenii care ne conturează viitorul şi au un rol extrem de important în dezvoltarea noastră. Doar că ei nu mai cred în puterea meseriei pe care şi-au ales-o. Vorbim despre profesori, pe care datele unei cercetări recente îi plasează pe ultimul loc în Europa când vine vorba de rolul pe care îl joacă în societate.

Şerban Manea - elev: Relaţia profesor-elev nu mi se pare corectă.

Dharma Rusu Ionescu - elevă: Abia aştept să termin liceul.

Şerban Manea - elev: Consider că nu suntem luaţi în serios.

Programă stufoasă şi irelevantă. Profesori care nu au timp să iasă din rigorile unui sistem învechit. Dacăli dezamăgiţi de meseria pe care şi-au ales-o. Aşa arată învăţământul românesc în anul 2018.

Anda Culişir - profesoară de biologie: Nu prea contează ceea faci, că oricum nu prea mă interesează că ai avut un proiect extraordinar, vreau să vad hârtiile. Practic, nu te întreabă nimeni de sănătate, ca să spun aşa.

Măriuca Talpeş - membru în board-ul Romanian Business Leaders, iniţiatorul proiectului MERITO: Pe vremea bunicilor noştri, ştiam să respectăm în fiecare comunitate profesorul, dascălul care era în sat, în mica comunitate, alături de preot, de medic, de inginer, conduceau acea comunitate.

Mihaela Nicolae - profesoară de limba şi literatura română: Era o cinste să fii profesor în alte timpuri.

În zilele noastre, profesorul-mentor, cu rol decizional în societate, este pe cale de dispariţie. Un studiu recent arată că doar unu la sută dintre români consideră că elevii de astăzi îşi respectă dascălii. Este cel mai mic procent dintre toate ţările participante la cercetare.

Şerban Manea - elev: Tot respectul ăsta pe care îl cer profesorii de la şcoală şi pe care să presupunem că îl arăţi e unul fals.

Măriuca Talpeş - membru în board-ul RBL, iniţiatorul proiectului MERITO: Problema este dată de întreaga societate, nu de copii. Copiii sunt doar o reacţie a celor mari.

Dragoș Neacșu - CEO Erste Asset Management, membru în board-ul RBL: Deşi părinţii, într-o mare măsură, acordă încredere profesorilor şi îi văd cumva în zona aia de vocaţie, de fapt, atunci când îi evaluează complet, privesc lucrurile mai degrabă ca cea de funcţionar public, care prestează un serviciu public şi nu un act de educaţie.

Ceea ce face ca, într-un top al meseriilor, profesorii să simtă că nu valorează mai mult decât un bibliotecar sau un funcţionar public. Este motivul pentru care nu şi-ar sfătui copiii să îi urmeze în carieră.

Anda Culişir - profesoară de biologie: Ţine şi de personalitate cumva să îţi dai seama ce te motivează, de ce am intrat în toată hora asta de fapt.

Iulia Sfetcu-Măndăşescu - profesoară pentru învăţământul special: Cred că profesorul din România a obosit să creadă într o schimbare, să creadă că lucrurile se vor ameliora sau că vor prinde altă formă.

Anda Culişir - profesoară de biologie:  Toată frustrarea asta, oricât de mult începi să o maschezi, se reflecta asupra copiilor. Ajungi să sacrifici generaţii întregi pentru că tu nu te mai regăseşti pe tine.

Dacă viitorul unei ţări depinde de educaţia poporului ei, atunci veştile sunt proaste. Elevii români sunt ultimii din Europa la testele PISA, iar profesorii ocupă acelaşi loc în privinţa statusului social. La nivel mondial, doar Brazilia şi Israel îi despart de coada clasamentului.

Dragoș Neacșu - CEO Erste Asset Management, membru în board-ul RBL: Avem nevoie ca atunci când intră cohortele noi de învăţători şi profesori, în fiecare an, ca cei mai buni dintre ei să vină către procesul de educaţie, ceea ce nu se întamplă, pentru că ştim că salariile de intrare sunt foarte mici.

Măriuca Talpeş - membru în board-ul RBL, iniţiatorul proiectului MERITO: Avem 45% PIB per capita salariu de intrare, cel mai mic din Europa, nu are cum să atragă studenţii buni. Soluţiile, în primul rând, ar fi să avem acel 6% din PIB, care este scris în Legea Educaţiei.

Dragoș Neacșu - CEO Erste Asset Management, membru în board-ul RBL: Principiul enunţat ar fi "Banii urmează elevul.". Ar trebui să fie parte a unei politici publice, ar trebui să fie parte a unui pact naţional în privinţa educaţiei.

Dincolo de politici echitabile de salarizare, este nevoie de profesori pasionaţi şi dedicaţi misiunii lor de a educa viitoarele generaţii. Astfel de dascăli cu vocaţie există şi au încredere că şcoala românească îşi va găsi drumul.

Mihaela Nicolae - profesoară de limba şi literatura română: Nu cred că soluţia este să cădem în butoiul de melancolie, eu cred că, dacă nu există un drum, trebuie să-l construieşti.

Anda Culişir - profesoară de biologie: La mine e foarte simplu. Intru în sala profesorală şi văd că e Valea Plângerii la un moment dat. "Copiii de a 5-a sunt naşpa, părintele ăla iar mă ceartă, direcţiunea iar...". Am şi iesit de acolo în secunda următoare, pentru că ştiu că nu e productiv, mă duc în curte la copii.

Iulia Sfetcu-Măndăşescu - profesoară pentru învăţământul special: Colegii mei şi profesorii din Romania mi-aş dori să conştientizeze puterea pe care o au în schimbatul lucrurilor şi cred că de fapt schimbarea începe de aici, de jos, de la firul ierbii, de la clasele noastre, cancelariile noastre şi se propagă aşa mai departe către tot sistemul. Pentru că, până la urmă, sistemul tot noi suntem, nu?

(Reporter: Ioana Matei)

Pe aceeași temă