Evaluarea Națională 2019. Cum se rezolvau subiectele la Limba și literatura română, prima probă pe care elevii au susținut-o azi

Data actualizării: Data publicării:
elevi

Evaluarea Națională 2019 începe azi cu examenul la Limba și literatura română, prima probă scrisă pe care o susțin elevii care își doresc admiterea la liceu. Suspansul mare e legat de subiectele care pică: ce text, ce autor, liric sau epic? Cum se rezolvă subiectele de la română elevii vor afla după ce edu.ro va publica baremul de corectare.

ACTUALIZARE: SUBIECTELE ȘI BAREMELE - acestea din urmă utile pentru rezolvarea și evaluarea punctajului lucrării - sunt publicate de Ministerul Educației AICI.

De asemenea, edu.ro publică la linkul indicat și subiectele de rezervă pentru Evaluarea Națională 2019.

Subiectele de la examenul de Limbă și literatură română le cer, printre altele, absolvenților de clasa a VIII-a să realizeze o compunere în care să prezinte o întâmplare petrecută acasă sau la școală, în timpul unei activități de lectură.

EVALUAREA NAȚIONALĂ 2019. Cum se rezolvau subiectele la proba de limba și literatura română

Pentru prima oară după mai mulți ani, textul de la subiectul I (40 de puncte) propune elevilor un fragment dintr-o operă dramatică. Este vorba de „Ultima cursă” de Horia Lovinescu.

La punctul A de la acest subiect I elevii au șase cerințe notate fiecare cu câte 4 puncte. Sunt verificate chestiuni de vocabular, ortografie și punctuație.

Au de dat câte un sinonim pentru cuvintele din text „făgăduiește” și „primejdioasă”. (Exemplu: „promite”, respectiv „periculoasă”).

Trebuie să explice cratima în construcția „n-are rost” (marchează lipsa vocalei „u” de la adverbul de negație „nu” și rostirea acestuia într-o singură silabă cu prima parte („a-”) din verbul de la persoana a treia singular „are”)

Elevilor li se cere apoi să explice modul de formare a cuvintelor „ta” (pregătirea ta) și „băiețel”. În primul caz este vorba despre schimbarea categoriei gramaticale (din pronume posesiv în adjectiv pronominal posesiv), în al doilea caz de derivare de la cuvântul de bază „băiat” cu sufix diminutival „-el”.

Elevilor li se cere să indice două cuvinte cu diftong dintr-o secvență dată. Puteau fi transcrise cuvintele: mai, dădăceală, astea, lui.

Ultimele două subpuncte verifică înțelegerea textului și noțiuni de teorie literară. Astfel:

La I A 5. elevii au de indicat două idei principale sau secundare din textul propus.

Și au de precizat într-un enunț motivul pentru care un personaj crede că trebuie ambiționat un alt personaj din textul propus.

La compunerea de la punctul I B) elevii au de argumentat apartenența textului la genul dramatic. Compunerea trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte. Se pleacă de la definiția genului dramatic și apoi sunt identificate în text, cu exemple, cel puțin două trăsături. Aici se pot obține 16 puncte.

SUBIECTUL AL II-lea propune un text publicistic. Este cotat cu 36 de puncte.

La punctul A) se verifică înțelegerea textului și chestiuni de gramatică. Modul și timpul unor verbe subliniate în text (a descoperit - modul indicativ, timp perfect compus, respectiv să găsească - modul conjunctiv, timp prezent), funcția sintactică și partea de vorbire prin care sunt exprimate două cuvinte: nostalgic (atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis) și l- din l-au prins (complement direct exprimat prin pronume personal propriu-zis formă neaccentuată).

La fraza propusă spre analiză, propoziția principală  este „A ajuns un titlu atât de cunoscut”, cu subordonate: „încât nu se mai știe exact” (consecutivă), „cine a scris cartea” (subiectivă), „care rămâne, totuși, inegalabilă și unică în literatura pentru copii” (atributivă).

La ultimul subpunct, elevilor li se cere să construiască o frază din două propoziții cu subordonată completivă directă introdusă prin „dacă”.  Pentru aceasta, elevii pornesc de la un verb tranzitiv în propoziția principală. Ex: Ea întreabă/ dacă trenul are întârziere.

Se pot obține aici câte 4 puncte la fiecare cerință, în total 24 de puncte.

La Subiectul al II-lea, punctul B, candidații au de redactat o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare petrecută acasă sau la școală, în timpul unei activități de lectură. Pot obține aici 12 puncte. Elevii trebuie să țină cont că li se cere o „întâmplare”, deci trebuie să fie o mică narațiune, care să aibă un fir epic, să existe o desfășurare a acțiunii cu un punct culminant si un deznodământ și care să fie amplasată în condițiile date: unde - acasă/școală, circumstanțe - activitate de lectură. 

Evaluare Națională 2019. Cum se acordă punctajul

Specialiștii consideră că subiectele de anul acesta de la evaluarea națională nu au pus probleme deosebite și au o dificultate scăzută. Partea care poate pune probleme este argumentarea că textul aparține genului dramatic, iar la gramatică construcția frazei în care „dacă” să introducă o completivă directă (aici există pericolul confuziei cu o condițională). De asemenea, copiii pot pierde puncte din neatenție atunci când răspund întrebărilor legate de înțelegerea textului de la subiectul II punctul B.

14 puncte sunt date pentru aspecte generale ale lucrării, plus 10 puncte din oficiu.

Atenție, nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.


Evaluarea Naţională din 2019 începe, marţi, 18 iunie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română. Examenul de capacitate începe la ora 9:00, când vor fi distribuite subiectele. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30. 

Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise la examenul de capacitate este de 120 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Citiți și: Liceele din ţară unde ultima medie de intrare a fost 9,61: Topul celor mai bune școli

Elevii au avut la dispoziţie modele de subiecte elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare şi care, potrivit Ministerului Educaţiei, au fost construite în funcţie de trei cerinţe: formulare clară, precisă şi în strictă concordanţă cu programele de examen, nivel mediu de dificultate şi posibilitatea de a fi rezolvate în 120 de minute.

Citiți și: Modele de subiecte la Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională 2019

Elevii de clasa a VIII-a și-au putut verifica cunoștințele și la simularea pentru Evaluarea Națională, care a avut loc în martie. De obicei, subiectele de la simulare au grad de dificultare un pic mai ridicat decât ce se dă la examenul propriu-zis de capacitate.

Citiți și: Simularea pentru Evaluarea Națională 2019. Cum se rezolvau subiectele la limba română

Cum arată subiectele de la Evaluarea Națională

Lucrarea va fi notată cu 10 puncte din oficiu și va fi structurată pe două subiecte mari, SUBIECTUL I şi SUBIECTUL II.

La fiecare dintre cele două subiecte, elevul va avea de lucrat cu un text dat.

Fiecare subiect are, la rândul său, două cerințe mari. Punctul A va avea mai multe subpuncte care presupun rezolvarea unor chestiuni legate de text, iar la punctul B elevii vor avea de elaborat câte o compunere: la primul subiect o compunere literată, la al doilea subiect o compunere liberă.

Citiți și: Ce subiecte au picat la română la Evaluarea Națională din 2018

Evaluarea Națională. Ce acte trebuie să aibă elevii la ei și care sunt regulile la examen

Pentru susținerea Evaluării Naționale 2019 s-au înscris 154.956 de absolvenţi ai clasei a VIII-a, conform situaţiei centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

Potrivit MEN, candidaţii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate şi instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor, creion negru pentru realizarea desenelor/schemelor şi instrumente de desen la proba de Matematică.

„Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte precum ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete etc. De asemenea, elevii vor fi informaţi că este interzis accesul în săli cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., precum şi cu orice mijloc electronic de calcul, de stocare de informaţii sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.)”, a transmis MEN.

Probele sunt monitorizate audio-video.

Unde se pot sesiza neregulile de la Evaluarea Națională

Ministerul Educaţiei Naţionale pune la dispoziţia celor interesaţi o linie TELVERDE - 0800801100 - pentru sesizarea eventualelor nereguli din cadrul Evaluării Naţionale. Numărul va fi disponibil în perioada 18 - 20 iunie, între orele 8:00 - 16:00, iar vineri, 21 iunie, între orele 8:00 -14:00.

Calendarul examenelor de la Evaluarea Națională 2019

Așadar, astăzi are loc primul examen din cadrul Evaluării Naţionale, la limba şi literatura română. Vor urma apoi, pe 20 iunie, proba la Matematică, iar pe 21 iunie, examenul la Limba şi literatura maternă, pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale. Rezultatele vor fi afişate pe 25 iunie şi tot în aceeaşi zi se pot depune contestaţiile. Pe 29 iunie vor fi afişate rezultatele finale. Elevii vor afla la ce licee vor învăţa în următorii patru ani abia pe 12 iulie, când va avea loc repartizarea computerizată.

Prima probă, limba și literatura română - 18 iunie.

A doua probă, matematică - 20 iunie.

Limba și literatura maternă - 21 iunie.

Primele rezultate vor fi afişate în 25 iunie. 

Primele rezultate ale examenului vor fi comunicate marţi, 25 iunie, până la ora 12:00 (în centrele de examen). Contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, în intervalul orar 14:00 - 20:00.

Rezultatele finale vor fi afişate sâmbătă, 29 iunie.

Citiți și: Calendarul admiterii la liceu pentru anul școlar 2019-2020

Cum se calculează media de admitere la liceu

Evaluarea Naţională se desfăşoară, anual, într-o singură sesiune. Media generală obţinută în cadrul acestui examen are o pondere de 80% în calculul mediei pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a. Restul de 20 la sută reprezintă media între cele patru medii generale obținute în fiecare dintre cei patru ani de studii gimnaziale.

Absolvenţii clasei a VIII-a îşi vor putea continua studiile în învăţământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toţi elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

Rezultate tot mai slabe la Evaluarea Națională

De la an la an, notele pe care le obţin elevii la evaluarea naţională sunt tot mai mici. Anul trecut, numărul celor care au promovat examenul a scăzut cu 3 procente şi jumătate faţă de 2017.

Dovada că rezultatele sunt tot mai slabe sunt chiar cifrele. În 2018, au obținut peste media 5: 73,5% dintre candidati. Așadar, au luat note de trecere mai puțini elevi față de 2017, când procentajul a fost de 76,9 la sută.

De altfel, se vede scăderea și în ceea ce privește numărul notelor de zece. Anul trecut au luat nota maximă 319 elevi, în timp ce cu un an înainte au fost 440 de medii de 10.

Proba cu cele mai slabe rezultate a fost matematica. Doar 61,3% dintre elevii care au terminat clasa a opta au obținut nota 5. La limba și literatura română s-au descurcat ceva mai bine, 83% dintre candidați au promovat examenul la limba și literatura română.

Promovabilitate. Județe fruntașe și codașe în 2018

Anul trecut s-au luat mai multe note de 10 la română decât la proba de matematică.

Să vedem acum și un top al județelor. Brăila se află pe primul loc cu 89,5% medii peste 5. Urmează Clujul cu 87,8%, Prahova 86,7% și Bucureștiul 86,1%.

Judeţele aflate la coada clasamentului, așadar cu cele mai puține medii peste 5, sunt Călăraşi – 63,1%, Teleorman - 56,8% și Giurgiu - 56,6%.

Iar în şapte judeţe din tara, niciun copil nu a reușit să obţină 10 pe linie.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri