Metoda care îi poate ajuta pe profesori să predea online, fără să fie filmați
Profesorii care refuză să predea online, invocând dreptul la intimitate şi imagine, ar putea, dacă ar vrea, să ţină orele în varianta predării asincrone. Adică să realizeze fişe de lucru sau proiecte în powerpoint pe care să le încarce pe platforma folosită de şcoala în care lucrează. Predarea asincronă este prevăzută în regulile publicate pe 11 septembrie în Monitorul Oficial. Varianta ar înlătura temerile profesorilor, dar implică prea multă muncă, recunosc cadrele didactice.
Profesorii care refuză să pornească laptopul și camera video când predau au la dispoziţie varianta asincronă de predare.
Bogdan Petre, profesor de geografie: Există și varianta în care noi, profesorii, putem intra la oră fără a ne expune imaginea video, utilizând una dintre resursele pe care noi o pregătim în prealabil acasă. Acestea pot fi încărcate fie pe o anumită platformă, poate fi Google Classroom. Pe lângă schema lecției putem insera și tot felul de imagini, am inserat și o serie de hărți, schițe, scheme. Fie o punem pe platformă, fie putem intra în conferință cu elevii să susținem lecția live chiar în momentul în care aveam ora programată în orar și putem intra direct cu prezentarea powerpoint sau cu orice alt tip de prezentare pornit, astfel încât elevii nu mai au acces la imaginea noastră ca profesori, ci văd direct materialul pregătit pentru lecții.
Reporter: Cât ați muncit la acest powerpoint?
Bogdan Petre: Undeva la două ore, sunt făcute din vacanță, știam dinainte la ce clase voi preda și am apucat să fac din timp aceste materiale.
Reporter: Câte clase aveți și la ce clase predați?
Bogdan Petre: De la clasa a 5-a la a 12-a, fiecare din aceste clase studiază o altă geografie, astfel încât munca este considerabilă în realizarea acestor materiale.
Reporter: Care ar mai fi diferența între un powerpoint pregătit 2-3 ore de un profesor și a accesa pe Google informația de care ai nevoie?
Bogdan Petre: Dacă mă întrebați pe mine, aproape niciuna, poate doar rigurozitatea și faptul că profesorul a ales informația cât mai concretă și cât mai relevantă.
Jean Badea - Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Am realizat parteneriatul cu Google si Microsoft. În aceste platforme educaționale sunt cele două aplicații, Google Classroom și Teams, care asigură o comunicare fără să fie nevoie de o interacțiune directă, în timp real, cu cadrul didactic. Atâta timp cât platformele sunt utilizate conform recomandărilor, cu activarea licenței, în cadru instituțional, acestea asigură securitatea de care profesorii au nevoie, nu este permis accesul celor din afară. Și MEC a pregătit, prin „Teleșcoala pentru profesori”, un set de 15 lecții pentru ca un profesor să poată utiliza cu succes platformele.
Cristina Tunegaru, profesoară de Limba Română: Există, în documentul pe care l-am primit de la MEC, ideea de predare asincronă, o predare asincronă care se realizează în plan virtual, profesorii și elevii nu lucrează în același timp, asta înseamnă că profesorii nu vor fi înregistrați, ei trebuie să încarce materiale pe care le lucrează pentru elevii lor.
Reporter: De ce nu se aplică? De ce nu apelează la ea?
Cristina Tunegaru: Noi nu avem deocamdată, la nivel național, o platformă educațională comună și fiecare școală realizează cum vrea de cuviință. Mi se pare îngrijorător că avem și acest blocaj, dincolo de celelalte blocaje care țin de resursa materială.
Gabriel Chicioreanu, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți: Predarea asincronă este bună pe perioadă scurtă. Un copil are nevoie de prezența la clasă pentru a și lua informațiile, dar pe de altă parte au nevoie de socializare. Nu se poate să avem copii care să nu se vadă cu lunile sub nicio formă și peste un an sau doi ei să nu se cunoască efectiv.
Editor : Monica Bonea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
