Soarta tristă a copiilor din zonele rurale: și săraci, și fără profesori calificați
Un sistem de învătămant de calitate se bazează pe cât mai mulți profesori bine pregătiți. Nu și în România, unde de multe ori posturile libere sunt ocupate de oameni fără calificare în domeniu şi care, de multe ori, nu au nicio legătură cu materia pe care o predau. Sunt situaţii în care aceştia au doar studii medii, însă ajung să îi înveţe carte pe copii. Fără ei însă, nu ar avea cine să ţină respectivele ore, spun directorii de şcoli.
La Spanţov, în judeţul Călăraşi lucrează cinci cadre didactice necalificate. Trei la grădiniţă, un profesor la gimnaziu și un învăţător.
Valentin Istrate are 50 de ani şi predă trei materii: chimie, educaţie plasică şi muzică. Nu are pregătire pentru niciuna dintre ele, dar se străduieşte să îşi facă treaba cât mai bine. Recunoaşte că învaţă şi el din mers, împreună cu copiii. În urmă cu zece ani a absolvit facultatea de industrie alimentară, dar nu a reuşit să îşi găsească o slujbă care să îl mulţumească aşa că s-a reorientat către învățământ.
Valentin Istrate, profesor necalificat: Datorită conjuncturii economice a oraşului Olteniţa unde locuiesc, aşa cum este în toată ţara, de fapt, situaţia, am considerat că învăţământul poate fi la un moment dat o oportunitate şi ţinând cont de faptul că în familie îl am şi pe fratele şi soţia cadre didactice, până la urmă m-am orientat către învăţământ.
Profesori calificați la locul de muncă
Colega sa, Mădălina Ciupitu este educatoare la grădiniţa din sat, fără să fie calificată pentru această meserie. A absolvit facultatea de limbi străine, însă nu şi-a dat încă licenţa.
-Vă ajută cineva să vă organizaţi să vă structuraţi lecţiile pe care le faceţi sau le faceţi singură?
Mădălina Ciupitu, educator necalificat: Ne ajută doamna responsabilă de comisia metodică şi ne întâlnim periodic toate ca să facem planificarea, să ne orientăm.
Mădălina spune însă că noul job îi place atât de mult încât vrea să devină învăţătoare cu acte în regulă. Aşa că face facultatea la distanţă și se specializează în pedagogia învăţământului primar şi preşcolar.
Angajarea profesorilor necalificați e văzută de directoarea școlii ca o soluție de avarie. Personalul calificat e greu de găsit.
Anghelina Braia, director şcoala Spanţov: Sunt cadre didactice pe care noi am încercat să le recrutăm din comunitate, deoarece locuind aici, având familii aici, ştim sigur că rămân ai noştri. Parte dintre ei au fost elevi ai şcolii, i-am văzut crescând şi i-am îndemnat şi eu şi colegii mei să meargă să îşi continue studiile, să se perfecţioneze.
Și săraci, și fără profesori calificați
În ultimii ani, meseria de profesor a devenit tot mai puţin atractivă, iar efectele se văd mai ales în zonele rurale şi în comunităţile sărace, pe care majoritatea învăţătorilor şi a profesorilor le ocolesc.
Laura Marin, preşedinte Human Catalyst: Cu cât ponderea populaţiei de rromi este mai mare, cu atât gradul de marginalizare a localităţii este mai înalt, prin urmare şi ponderea cadrelor didactice necalificate în şcolile din UAT-ul respectiv, Unitatea Administrativ Teritorială este mai mare.
Lecția schimbării pentru profesorii români
Așa se face că...
Daniela Vişoianu, consilier al ministrului Educaţiei: Sunt copii de gimanziu care, într-o întregă serie de gimanziu, pentru anumite discipline, nu întâlnesc niciodată un profesor calificat.
În acest moment, în şcolile din România există aproape 3.800 de profesori necalificaţi, inclusiv la oraşe.
Lor li se adaugă şi cei aproape 30.600 de suplinitori care - deşi au calificare - nu au promovat examenul de titulatizare sau pur şi simplu nu au catedră pentru specializarea lor.
Daniela Vişoianu, consilier al ministrului Educaţiei: Este o chestiune de bani şi o chestiune de organizare de sistem. În momentul acesta, dată fiind scăderea numărului de elevi, sistemul de educaţie ar trebui să ia în considerare flexibilizarea modului de acces la cariera didactică.
Monica Anisie, ministrul Educaţiei: Ministerul Educaţiei începând cu anul universitar următor va introduce masteratul didactic, ca în felul acesta profesorii să fie pregătiţi nu numai din punct de vedere ştiinţific ci şi pedagogic.
Cu alte cuvinte, cei care ajung profesori, pe lângă informaţiile pe care le dobândesc pentru a le transmite mai departe copiiilor, trebuie să înveţe şi cum să predea astfel încât să se creeze o conexiune între ei şi elevi şi nu să îi îndepărteze pe aceştia şi mai mult de şcoală.
Laura Marin, preşedinte Human Catalyst: S-au făcut studii care demostrează că abilităţile care ţin de partea pedagogică au influenţă mai mare decât cunoştinţele pe care le ai în domeniu, deci poţi să fii un profesor foarte bun, tu să fii foarte bun ca teoritician pe materia respectivă, dar să fii un pedagog slab.
Specialiştii în educaţie susţin însă că masteratul didactic nu va rezolva însă şi problema numărului insuficient al cadrelor didactice iar directorii vor trebui să apeleze în continuare la soluţii de compromis pentru ocuparea posturilor, adică la necalificaţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
