Titularizare. Doar jumătate dintre profesori au prins un loc definitiv în învăţământ
Dezamăgirea a mai mult de jumătate dintre candidații la titularizare vine fie pentru că numărul de posturi a fost prea mic, fie pentru că la repartiţie s-a ţinut cont în primul rând de domiciliu şi abia apoi de notă. Aşa s-a întâmplat ca şi cei cu lucrări perfecte sau aproape de 10 să rămână tot suplinitori.
În Bucureşti, la istorie, a fost un singur post liber pentru titularizare. Pentru el au concurat însă, cu aceeaşi medie de 9.96, doi profesori. Nemulţumirea cea mai mare a venit din cauza criteriului de departajare.
„În România, în continuare, competenţa supremă este domiciliul şi nu rezultatele obţinute prin studii. Eu, având media de departajare, respectiv a anilor de studiu din facultate mai mare decât doamna care a obţinut postul”, spune Valentina Matei, profesor de istorie.
La limba română au fost trei posturi. Niciunul dintre ele nu a putut fi ocupat de tânăra care este singura care obţinut media 10.
„Din nefericire pentru ea, nu va putea opta pentru un post cu angajare pe perioadă nedeterminată deoarece încă nu a finalizat masterul pentru posturile de nivel liceal”, a explicat Daniel Eftenoiu, inspector şcolar.
Singura soluţie va fi să predea ca suplinitor, adică de pe aceeaşi treaptă cu cei care au luat note puţin peste 5.
La Oradea, au fost scoase la concurs doar 173 de posturi pe perioadă nedeterminată. Toate au fost ocupate chiar dacă mai mult de jumătate sunt la şcoli de la sate. Profesorii nu au văzut în asta un impediment.
La Iaşi, cea mai mare concurenţă a fost la Educaţie Fizică şi, Sport unde 84 de candidaţi s-au înscris pentru un singur post de titular. Cea care l-a ocupat a fost o profesoară cu 13 ani de vechime, care a luat 9,62 la examenul de titularizare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
