Condiţii mai dure pentru străinii care vor să cumpere teren în România

Când se va simți efectul scăderii inflației. Dan Suciu, BNR: La alimente nu mai avem creșteri. Presiunile vin din zona de energie

O dronă s-a prăbușit în nordul județului Tulcea. MApN a găsit resturile aparatului: „Au fost constatate urme de combustie”

Prima mărturie a șoferului care a lovit mortal doi oameni în centrul Brașovului. „Am refuzat internarea. Nu merit”

Șoferul care a ucis doi turiști pe trotuar în Brașov a fost declarat apt să conducă, la schimbarea permisului. Detalii de la procurori

Criză în spitale: medicamente pentru bolnavii de cancer lipsesc din nou. „Suntem rușinea Europei la finanțarea din PIB a sănătății”

Zborul secret al lui Trump, „o zi de marți oarecare” pentru Putin: plantele liderului rus au ajuns un indicator al mișcărilor sale

Prima reacție a lui Ilie Bolojan după ce o dronă s-a prăbușit în Tulcea: „Începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”

Avioane NATO au doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Letoniei. Măsura de precauție luată de Finlanda

Turiștii ignoră steagul roșu și intră în mare. Polițiștii și jandarmii au intervenit pe litoral

Iniţiatorul legii spune că străinii trebuie să fie asociaţi într-o firmă cu cel puțin 30% capital românesc, dar această prevedere poate fi ușor ocolită dacă, de exemplu, același investitor deschide o societate comercială înregistrată în România. Se poate astfel asocia cu propria firmă.

„Au obligaţia de a cultiva terenul în termen de șase luni, de a nu-i schimba destinaţia, profilul principal trebuie să fie agricultura, să nu desfăşoare activităţi prin intermediul unor societăţi offshore”, spune deputatul Daniel Gheorghe, iniţatorul proiectului de lege.

Dar printre fermierii români cererile sunt mult mai drastice.

„E foarte important ca fermierul român să aibă drept de preempţiune, să fi desfăşurat activităţi agricole în România pe o perioada de trei ani, să aibă pregătire profesională”, spune Emil Dumitru, preşedinte ProAgro.

„E adevărat că nu mută pământul de aici, e adevărat că nu îl mută, dar în condiţii deosebit de grele îţi va duce toată producţia afară sau toţi banii de pe ea”, spune Dimitrie Muscă, directorul unui combinat agroindustrial din Arad.

Datele Ministerului Agriculturii, la nivelul anului trecut, arată că au fost avizate tranzacţii pentru o suprafaţă de 140.000 de hectare, cifre care nu includ însă tranzacţiile făcute de firme.

Până în 2014, aproape un milion de hectare de teren erau lucrate de firme cu acţionariat străin, iar în judeţe precum Arad sau Călăraşi, aproape jumătate din suprafaţă este deţinută de astfel de firme.