Mediafax: Provocările României pe plan extern în 2014

Data publicării:
schengen iesire

 

Anul 2014 începe în forţă pentru România care aşteaptă, în ianuarie, publicarea de către Comisia Europeană a raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

După modificările la Codul Penal, criticate deja de mai mulţi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti şi de ambasadorul american la OSCE, cel mai probabil raportul va fi negativ pe partea de activitate parlamentară.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 10 decembrie, mai multe modificări la Codul Penal. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

În aceste condiţii, anul viitor nu pare propice pentru readucerea în discuţie a eliminării MCV.

În plus, pe lângă MCV, România va mai fi supusă unui raport, instituit pentru toate statele membre UE. În luna aprilie, Comisia Europeană va publica primul raport anticorupţie la nivelul tuturor statelor membre. România şi Bulgaria au încercat să evite includerea în acest raport, pe motiv că oricum sunt monitorizate prin intermediul MCV. Încercarea a fost lipsită de succes, astfel că România ar putea fi criticată din nou, mai ales că raportul acordă un spaţiu important achiziţiilor publice, domeniu în care Bucureştiul a mai avut probleme, soldate cu presuspendări de programe şi corecţii financiare.

După ce la Consiliul JAI din decembrie 2013, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie comună în care au susţinut că îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen şi că vor cere rediscutarea chestiunii doar atunci când va exista unanimitate, 2014 va clarifica dacă cele două ţări au renunţat la acest obiectiv sau a fost doar o supărare de moment.

Surse politice au explicat pentru MEDIAFAX că la Consiliul JAI din martie 2014 există şanse minime pentru o decizie pozitivă, întrucât reuniunea are loc la începutul lunii, chiar înainte de alegerile municipale din Franţa. Or, politicienii francezi, şi de la putere, şi din opoziţie, au avut deja o serie de declaraţii potrivit cărora România nu este pregătită să adere la Schengen. Abia la Consiliul JAI din octombrie 2014 ar putea exista "un culoar" favorabil pentru România şi Bulgaria, dat fiind că în acea perioadă nu au loc alegeri în ţări importante din cadrul Uniunii Europene.

Alegerile europarlamentare din 22-25 mai reprezintă o miză importantă din perspectiva autorităţilor de la Bucureşti, care speră ca rezultatul să permită preluarea conducerii Comisiei Europene de către socialistul Martin Schulz.

La 8 noiembrie, premierul Victor Ponta spunea că, dacă Martin Schulz va ajunge preşedinte al CE, România va avea "în fruntea Comisiei Europene un om nu doar din familia noastră politică, da' un om care ne cunoaşte foarte bine".

După ce în actualul Legislativ european a avut un comisariat foarte important - agricultura -, România ar trebui să înceapă din timp negocierile dacă va dori ca şi în viitoarea Comisie să aibă un portofoliu cu greutate.

Vizita din 2013 a premierului Victor Ponta în Germania şi participarea social-democraţilor la guvernare ar putea fi premisele unei relansări a relaţiei cu Germania, care a stagnat în ultimii ani.

Sub semnul întrebării stă relaţia cu Franţa, în contextul alegerilor municipale care vor avea loc în Hexagon, în luna martie 2014.

În toamnă, pe fondul dezbaterilor pe Schengen, problema romilor a reapărut în prim-planul dezbaterilor de pe scena politică franceză. MAE a pus declaraţiile dure ale politicienilor francezi la adresa României pe seama apropierii alegerilor. Astfel că se prefigurează noi schimburi de replici între Paris şi Bucureşti în prima parte a anului.

O necunoscută o reprezintă numărul românilor care îşi vor căuta un loc de muncă după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii în ţările care le-au menţinut timp de 7 ani, dar şi modul în care Bucureştiul va gestiona eventuale noi campanii negative în presa europeană la adresa românilor.

Apărarea antirachetă se va afla pe agenda summit-ului NATO 2014 de la Londra, unde România speră să audă o reconfirmare a angajamentului ferm al SUA privind implementarea scutului de la baza Deveselu, ale cărei lucrări au fost demarate în octombrie 2013.

De asemenea, românii aşteaptă din partea Washingtonului progrese în privinţa ridicării vizelor. Şi noul ambasador american este aşteptat la Bucureşti, la peste un an după plecarea lui Mark Gitenstein.

Cum anul viitor se împlinesc 10 ani de la aderarea României la NATO, autorităţile pregătesc festivităţi de amploare, la care au fost invitaţi - potrivit ministrului Apărării, Mircea Duşă - toţi miniştrii apărării din Alianţa Nord-Atlantică.

În zona estică, România va continua să sprijine Republica Moldova şi va pleda în cadrul instituţional european pentru ridicarea vizelor pentru moldoveni, dar şi pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE cât mai repede posibil, pentru ca formaţiunile pro-europene de la Chişinău să se prezinte cu un atu important la alegerile din noiembrie.

De asemenea, ar trebui să se încheie anul viitor lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni. Termenul iniţial a fost stabilit în decembrie 2013.

În ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, este greu de prevăzut dacă se vor face paşi înainte în 2014.

ICR ar putea deschide o filială la Moscova, în urma Hotărârii de Guvern publicată, la 5 noiembrie, în Monitorul Oficial, care prevede aprobarea unui acord dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare ale ICR Moscova. Mai ales că MAE a identificat deja un sediu.

După cum declara în noiembrie, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, aşteaptă de la Moscova un răspuns la propunerile trimise de MAE cu privire la reluarea activităţii Comisiei bilaterale privind tezaurul.

O vizită la nivel de preşedinte sau de premier, la Moscova sau la Bucureşti, este şi ea puţin probabilă.

În schimb, anul 2014 ar putea duce la intensificarea relaţiilor cu China, după ce România a găzduit Forumul China-Europa Centrală şi de Est, în cadrul căruia s-au semnat mai multe acorduri de colaborare.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Jimmy Carter, la aproape 100 de ani, desființează mitul vieții la azil. Fostul președinte SUA e de...
Digi FM
Claudia Iosif, fosta iubită a lui Dorian Popa, surprinsă alături de Andrew Tate. Milionarul a fost arestat...
Pro FM
Cum arată Camila Cabello într-o zi obișnuită, fără machiaj. Artista, surprinsă la o plimbare cu mama sa
Film Now
Ben Affleck, detalii neștiute despre căsnicia lui cu Jennifer Lopez. Motivul pentru care actorul apare...
Adevarul
Vacanță de coșmar pentru o familie de români care a mers în Grecia cu mașina: a rămas fără BMW, bani și...
Newsweek
Șeful spionilor care l-a îndemnat pe Putin să invadeze Ucraina, sacrificat. Anterior fusese arestat
Digi FM
Cum a reacționat Monica Gabor când a aflat că Irina Columbeanu vine în România să-și vadă tatăl. Ce...
Digi World
O nouă iluzie optică face furori pe rețelele sociale. Spune-mi ce vezi în poză ca să-ți spun ce personalitate...
Digi Animal World
Cum arată cu adevărat o furnică. Fotografia care a cucerit internetul: „E incredibil! Pare un monstru”
Film Now
Dakota Johnson, accident vestimentar la „Jimmy Kimmel Live”: Rochia mea…pur și simplu s-a desprins
UTV
Patru medalii de aur si una de argint pentru elevii Romaniei la Olimpiada Asiatica de Fizica din Malaezia