Pericol de deşertificare. Autorităţile din  Dolj vor să refacă perdelele de protecţie

Consens în privința noului lider suprem al Iranului, succesorul lui Ali Khamenei

Tramvaiul 5 revine pe șine după doi ani de pauză: traseu extins între Băneasa și Pantelimon

Șoferul băut care a provocat accidentul mortal din Pitești a fost reținut. Avea permisul suspendat și fugise de la locul accidentului

Ajutor de la Moscova pentru Teheran: tehnologie rusească găsită în drona care a lovit o bază a forțelor aeriene britanice din Cipru

„Flăcările războiului” se răspândesc, avertizează China, care cere rezolvarea „diferențelor” înaintea întâlnirii Xi-Trump

Gunoaie abandonate lângă râu, în baza unei așa-zise hotărâri de Consiliu Local. Ce a descoperit Garda de Mediu la sesizarea Digi24

„Avem pielea groasă și carnea amară”. Avertisment al EAU, după atacul asupra aeroportului din Dubai: „Nu suntem o pradă ușoară”

SUA mai trimit un portavion în estul Mediteranei. Aglomerare de bombardiere americane la o bază din Marea Britanie

Șeful Pentagonului confirmă că Rusia ajută Iranul cu informații despre SUA în războiul din Orientul Mijlociu

Multe zone din sudul judeţului Dolj s-au transformat într-un adevărat deşert, după defrişările făcute în anii trecuţi. Din cauza nisipului, agricultura devine aproape impracticabilă, iar specialiştii spun că există chiar pericolul formării unor dune asemănătoare celor din deşert. 

Între comunele Sadova şi Dăbuleni, în anii '60 a fost plantată cea mai mare perdea de protecţie împotriva nisipurilor. Atunci, specialiştii au considerat că e singurul mod în care putea fi oprită deşertificarea. Efectul a fost întocmai cel pe care îl aşteptau. Mai mult decât atât, în zonă a fost pus la punct şi un sistem de irigaţii, iar aşa au apărut culturi agricole şi livezi de pomi. După revoluţie însă, nu a mai rămas nimic.

În lipsa perdelelor de protecţie, an după an nisipul a înaintat tot mai mult. Rezultatul: kilometri întregi de zone aride ce nu mai pot fi cultivate. Într-o încercare de a opri înaintarea nisipurilor, mai mulţi locuitori din Sadova şi Dăbuleni au plantat 3.000 de puieţi de salcâm. Au primit un ajutor şi din partea studenţilor de la Geografie.

Acesta este însă doar un prim pas pentru refacerea perdelelor de protecţie. Specialiştii spun că ar fi nevoie de sute de hectare de pădure dispuse în paralel cu Dunărea pentru a stopa înaintarea nisipurilor.