Ce scrie presa internațională despre propunerea de revocare a procurorului general
Ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, a lansat miercuri procedura de revocare a procurorului general, Augustin Lazăr, pe care l-a acuzat de „neîndeplinirea obligaţiilor legale”, cel mai recent episod din ceea ce opoziţia descrie ca o ofensivă a majorităţii de stânga împotriva puterii judiciare, comentează AFP.
Citiţi şi: Ce înseamnă pentru Dragnea lovitura dată prin Toader lui Lazăr
Prin „actele şi faptele de netolerat într-un stat de drept”, Augustin Lazăr nu mai poate exercita „funcţia de conducere din cadrul Ministerului Public”, a declarat Tudorel Toader într-o conferinţă de presă, acuzându-l pe procurorul general că a ţinut „discursuri publice cu caracter politic”, a contestat „deciziile CCR, în sensul nerespectării” sau a criticat „hotărârile judecătoreşti şi judecătorii”.
Augustin Lazăr este ultima figură majoră din lupta anticorupţie care a câştigat „laude de la Bruxelles pentru expunerea corupţiei la nivel înalt, inclusiv furtul fondurilor UE”, notează Reuters.
Procurorul general a calificat ca „ziceri penibile” criticile care îl vizează „după 36 de ani de carieră” fără reproş şi a dat asigurări în faţa jurnaliştilor că „procurorii vor rămâne fideli spiritului Constituţiei în sensul de a apăra ordinea de drept şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.
Cererea de revocare a lui Augustin Lazăr intervine „la câteva zile după ce Comisia de la Veneţia, un organism consultativ al Consiliului Europei, a criticat ca un pas înapoi reformele judiciare ale guvernului social-democrat din România”, scrie EFE.
După ce stânga i-a redus prerogativele, preşedintele de centru-dreapta Klaus Iohannis, în conflict deschis cu guvernul, nu dispune de nicio pârghie pentru a bloca îndepărtarea lui Augustin Lazăr, potrivit analiştilor, scriu Reuters şi AFP.
Majoritatea a obţinut deja în iulie revocarea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, una dintre figurile cele mai populare din ţară.
Sub conducerea sa, DNA a urmărit în ultimii ani sute de aleşi locali şi naţionali, atrăgându-şi antipatia clasei politice şi acuzaţii de abuz de putere.
După revenirea la conducerea ţării în decembrie 2016, social-democraţii români, cu mai mulţi parlamentari vizaţi de justiţie, au încercat să relaxeze legislaţia anticorupţie, declanşând un val de contestare nemaiîntâlnit după prăbuşirea regimului comunist în decembrie 1989, potrivit EFE şi AFP.
Bruxellesul, care se teme că România va deveni următoarea problemă majoră după Polonia şi Ungaria, a îndemnat din nou marţi la respectarea statului de drept, înainte de a prelua preşedinţia prin rotaţie a UE, la 1 ianuarie, mai scriu agenţiile internaţionale de presă.
