Cinci angajați ai Primăriei Timișoara, cercetați după ce mai multe clădiri au ajuns la un clan de romi
Sunt urmăriți penal pentru abuz în serviciu fostul director al Direcției de Patrimoniu Timișoara, fostul șef de Administrare Spații, șeful Centrului de Repartizare a locuințelor, dar și doi referenți.
S-a pus sechestru pe averea fostului șef al Direcției de Patrimoniu și pe cea a șefului Biroului Administrare.
Angajații sunt suspectați că au restituit ilegal unui proprietar o parte a unui imobil din Timișoara.
„În cursul anului 2004, suspecţii, în calitate de membri ai comisiei de restituire a unui imobil din Timişoara, ar fi restituit şi corpul B al clădirii respective, deşi acesta nu fusese dobândit de proprietar printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care viza doar corpul A”, potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia Judeţeană Timiş.
Reprezentanţii Primăriei Timişoara spun că, iniţial, clădirea a fost proprietate privată. Statul român a intrat în posesia imobilului în anul 1960, în urma unui proces cu proprietarul clădirii, care avea datorii foarte mari la Fisc. După anul 1989, Claudiu Cârpaci, un membru al familiei de romi Cârpaci, a obţinut corpul A de clădire printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Vânătoare de imobile istorice
Familia Cârpaci are 144 de case istorice pe numele membrilor ei, toate dobândite după 1989, în condiții suspecte.
Familia de romi a evacuat o secţie a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu" din oraş cu tot cu pacienţi şi medici. Evacuarea a fost făcută în baza unei hotărâri judecătoreşti prin care Vladimir Cârpaci, unul dintre membrii clanului, a intrat în posesia clădirii.
Edilul Timişoarei, Nicolae Robu, a anunţat că a cerut Poliţiei şi Parchetului să investigheze modul în care au ajuns în posesia unor proprietăţi din 1990 până în prezent.
Conform presei locale, "romii de catifea" sau "mafia imobiliară ţigănească" au pornit, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, o adevărată "vânătoare de imobile istorice". Presa a relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro.
Odată ce aflau numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timişoreană.
Presa locală a relatat deseori despre Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei fostului primar al Timişoarei Ghorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul oraşului, în urma unor retrocedări.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
