Curtea Constituţională a motivat decizia privind Codul insolvenţei

Data publicării:
ccr curtea constitutionala ciocanel ccr-3.ro

 

Curtea Constituţională a decis, în 21 mai, că Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este constituţională, respingând sesizarea PNL, care a contestat mai multe articole din actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor în 15 aprilie.

În sesizarea PNL, care a vizat 15 articole, se arăta că legea încalcă liberul acces la justiţie şi proprietatea, introduce o discriminare şi poate afecta industria.

În final, decizia prin care s-a constatat constituţionalitatea a vizat atât cele 15 articole, cât şi legea în ansamblul său.

Premierul Victor Ponta i-a cerut, marţi, preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, să îi trimită preşedintelui Băsescu decizia privind Legea insolvenţei, declarată constituţională, pentru ca actul să poată fi promulgat. Ponta arăta că netransmiterea către preşedintele Traian Băsescu a deciziei privind Legea insolvenţei, procedură care să permită promulgarea actului, generează neîncasarea unor venituri.

Augustin Zegrean a răspuns atunci că CC poate redacta motivarea deciziei până la 20 iunie, respectiv în cel mult 30 de zile de la data pronunţării.

Preşedintele Curţii Constituţionale arăta în răspunsul la scrisoare premierului Victor Ponta că în şedinţa din 21 mai, plenul CC, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că mai multe prevederi din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi ale legii, în ansamblul său, sunt constituţionale, în raport de criticile formulate.

Zegrean preciza că, după redactare, decizia va fi comunicată preşedintelui României și va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Potrivit Constituţiei, din momentul în care primeşte legea pentru promulgare, şeful statului are la dispoziţie 20 de zile pentru a lua o decizie. Acesta o poate promulga, poate cere Parlamentului reexaminarea actului normativ sau poate ataca, la rândul său, actul normativ la Curtea Constituţională.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri