Judecător: 3 decizii CCR se opun ordonanţei de urgenţă pregătite de guvern

Data publicării: 23.01.2019 15:55

"Cât timp CCR își păstrează practica, OUG pregătită de Guvern pare a fi neconstituțională. Desigur, dacă dezbaterile noastre sunt inutile pentru ministru și Guvernul va adopta OUG, ea va trebui aplicată de îndată. Însă nu mă îndoiesc că primul judecător care va avea o astfel de cauză va sesiza CCR", explica recent judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM.

Mai jos, postarea integrală a magistratului Cristi Danileţ:

"Referitor la proiectul de OUG pe care a anunțat ministrul Toader că îl pregătește ca urmare a deciziei CCR privind completele de 5 de la ICCJ, se pune problema dacă printr-o nouă lege poate fi creată o cale de atac extraordinară pentru a fi redeschise cauzele definitiv soluționate ca să se aplice aceasta decizie a CCR.
Iată care este opinia mea: Pentru că hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești au autoritate de lucru judecat (ele stabilesc o ordine juridică care nu mai poate fi răsturnată) și pentru că deciziie CCR se aplică pentru viitor (art. 147 din Constituția României), rezultă că un caz încheiat definitiv la data apariției deciziei CCR nu ar putea fi redeschis pentru a se aplica acea decizie.

În sprijinul opiniei mele indic trei decizii ale CCR:
- „Nici o cale de atac nouă nu poate rezulta dintr-o lege posterioară” (Dec. CCR 9/1999, pag. 3, la https://goo.gl/4NRZrb).
- „În privinţa cauzelor care nu se află pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării deciziei de admitere a Curţii, fiind vorba despre un raport juridic epuizat, partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, întrucât decizia de admitere a Curţii nu poate constitui temei legal pentru o acţiune în justiţie, în caz contrar consecinţa fiind extinderea efectelor deciziei Curţii pentru trecut” (Dec. CCR 404/2016 parag. 28,la https://goo.gl/strDZi);
- „Nimic nu împiedică legiuitorul să augmenteze/ elimine unele motive în temeiul cărora se poate promova o cale de atac extraordinară, cu condiţia să nu submineze securitatea juridică şi ordinea publică; însă, o asemenea reglementare, din punct de vedere al aplicării sale în timp, poate viza numai procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, nu şi cele care au fost finalizate prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive” (Dec. CCR 377/2017, parag. 86, la https://goo.gl/WeFSBi).

Ceea ce am spus mai sus ar trebui să fie valabil atât cu privire la Decizia CCR vizând completele de 5 de la ICCJ (ai căror membri nu au fost trași toți la sorți), cât și cu privire la Decizia CCR privind protocoalele SRI-MP (care ar fi intrat în aria de competență a legislativului). Desigur, CCR însăși își poate schimba practica. Ceea ce ar înseamna că principiul securității juridice, esențial pentru ordinea de drept și care definește, până la urmă, statul de drept, este doar un concept teoretic.

Cu alte cuvinte: cât timp CCR își păstrează practica, OUG pregătită de Guvern pare a fi neconstituțională. Desigur, dacă dezbaterile noastre sunt inutile pentru ministru și Guvernul va adopta OUG, ea va trebui aplicată de îndată. Însă nu mă îndoiesc că primul judecător care va avea o astfel de cauză va sesiza CCR."