Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis vineri contestaţia depusă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus şi constată „neregularitatea” rechizitoriului în dosarul Revoluţiei. Parchetul ICCJ - Secția Parchetelor Militare are termen 5 zile să precizeze dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei pentru refacerea anchetei.
În majoritate, respinge excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Curţii de Apel Bucureşti invocată de instanţă din oficiu, se artă în încheierea de şedinţă.
„În baza art.347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: a. Iliescu Ion, fost preşedinte al României, (...), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; b. Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, (...), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; c. gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, (...), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal”, se arată în încheierea de şedinţă, fiind admise contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif şi de mai multe părţi civile.
Încheierea de şedinţă va fi comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei.
Fixează în cauză termen la data de 20 septembrie 2024, pentru când se vor cita părţile şi se vor încunoştinţa apărătorii acestora.
A fost înregistrată o opinie separată, a judecătoarei Elena Barbu, în sensul admiterii excepţiei necompetenţei după calitatea persoanei a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu, al admiterii contestaţiilor formulate, al desfiinţării încheierii atacate şi al judecării cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.
În 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, a „constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: - Iliescu Ion, fost preşedinte al României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii (...)”.
Acuzaţii au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul fiind repartizat unui complet de doi judecători, potrivit art. 53, alin. (1), lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a ÎCCJ.
În 8 martie 2024, completul ÎCCJ a rămas să se pronunţe asupra contestaţiei celor trei inculpaţi. După trei amânări, argumentul fiind că este nevoie de timp pentru deliberare, în 15 mai. în şedinţa camerei de consiliu, s-a decis definitiv “repunerea cauzei pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergenţă”.
Conform art. 354, alin. (5) din Codul procedură penală, în situaţia în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergenţă.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii. Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
„Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari", afirmau procurorii.
Editor : Liviu Cojan
