Legile Justiţiei | Forumul Judecătorilor: Modificările sunt extrem de nocive pentru magistratură

O parte însemnată dintre modificări aduse legilor justiției, criticate dur de Comisia de la Veneția sau GRECO, deja în vigoare ori, după caz, trimise Președintelui României spre promulgare, sunt extrem de nocive pentru magistratură, susţine Forumul Judecătorilor din România, într-un comunicat. Magistraţii spun că este necesar să fie amânată sau suspendată aplicarea dispozițiilor în cauză, până la data revizuirii lor totale, ori, după caz, abrogarea acelor prevederi care sunt în vigoare.

"În principiu, puterea legislativă și puterea executivă trebuie să țină seama imediat de Avizul emis la 13 iulie 2018 de Comisia de la Veneția pentru a se evita distrugerea magistraturii. Avizul Comisiei de la Veneția, care are caracter definitiv, este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitoare la modificările aduse legilor justiției, și nu poate fi nesocotit la nesfârșit, evoluțiile publice recente punând în grav pericol independența justiției și parcursul Statului român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, așa cum au constatat anterior și Comisia Europeană și GRECO", susţine FJR.

Judecătorii spun că executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Totodată, dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția, altfel răspunderea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni.

Conform Avizului Comisiei de la Veneția din 13 iulie 2018, puterea legislativă și puterea executivă au obligația de a regândi imediat sistemul de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorități, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiţiei.

Nemulţumirile judecătorilor:

• Trebuie să fie eliminate limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor și să fie revizuite prevederile privind răspunderea materială a magistraților, modificând mecanismul de desfășurare a acțiunii în regres
• Totodată, este necesar ca puterea legislativă și puterea executivă să anuleze înființarea unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori și să renunțe la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii.
• Prin noile dispoziții privind "legile justiției", meritocrația va fi eliminată în magistratură, spre exemplu, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare urmând a se face în baza unor criterii subiective, respectiv „evaluarea activității și conduitei din ultimii 3 ani", la Înalta Curte de Casație și Justiție fiind dublată de un interviu formal susținut în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eliminându-se probele scrise, cu caracter teoretic și/sau practic șiinstituindu-se un sistem de control evident al promovărilor.
• De asemenea, prin lege organică se modifică rolul și atribuțiile stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii ca organism colegial, deși rearanjarea rolurilor și atribuțiilor între Plenul CSM și Secțiile CSM conduce la afectarea rolului constituțional al CSM și la depășirea atribuțiilor constituționale specifice Secțiilor, contrar art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1), precum și art. 134 alin. (2) și (4) din Constituție. 

Legiuitorul constituant a instituit o autoritate constituțională în sfera autorității judecătorești care exercită colectiv, în ansamblul său, o serie largă de atribuții constituționale și legale, în timp ce secțiile exercită doar acele atribuții pe care Constituția le-a încredințat în mod expres acestora, precum și alte atribuții de natură legală, dar care sunt în strânsă legătură cu rolul constituțional prevăzut în art. 134 alin.(2) din Constituție.

În alte sisteme constituționale, unde constituantul a intenționat să marcheze o distincție netă între corpul profesional al judecătorilor și corpul profesional al procurorilor, au fost create chiar prin Legea fundamentală consilii judiciare distincte.

Chiar dacă aprecierea Comisiei de la Veneția converge spre separarea carierelor în magistratură, singura formă prin care se poate efectua separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor, fără riscul declarării neconstituționale a unei astfel de modificări, o reprezintă o revizuire constituțională.

• Introducerea completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel și de trei judecători (în loc de doi judecători) pentru soluționarea apelurilor are un impact direct asupra bunei funcționări a instanțelor și a gradului de încărcare a acestora și presupune o reducere importantă a timpului alocat judecătorilor pentru motivarea hotărârilor, în condițiile în care numărul de judecători de la aceste instanțe rămâne același, ceea ce indirect afectează soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. În plus, în lipsa unui studiu de impact privind efectul unei astfel de prevederi asupra resurselor umane ale instanțelor și asupra soluționării cauzelor într-un termen rezonabil și mai ales asupra gradului de încărcare al instanțelor, soluția legislativă induce un risc de blocaj la care sunt supuse instanțele judecătorești.

Este necesară abrogarea imediată a acestor dispoziții.

• Nu în ultimul rând, reorganizarea Inspecției Judiciare va întări nejustificat atribuțiile inspectorului-șef, care va numi, dintre inspectorii judiciari, pe cei care vor ocupa funcțiile de conducere (în urma unei simple evaluări a proiectelor de management specifice fiecărui post de conducere), controlând practic selecția inspectorilor judiciari, conducând și controlând activitatea de inspecție și pe cea de cercetare disciplinară, va fi ordonator principal de credite și singurul titular al acțiunii disciplinare.

Toate aceste modificări sunt aspecte care indică o relativizare a standardelor profesionale impuse conducerii Inspecției Judiciare, cu consecința eliminării independenței sale operaționale. Această tendință generează efecte negative cu privire la calitatea activității Inspecției Judiciare în materia răspunderii magistraților și, pe cale de consecință, este de natură să pună în pericol independența justiției și însuși rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției. Instituirea prin lege a unei dispoziții care, pe de o parte, promovează subiectivismul inspectorului-șef în numirea conducerii Inspecției Judiciare și, pe de altă parte, instituie o dependență totală a tuturor mandatelor de conducere din cadrul Inspecției de mandatul inspectorului-șef constituie o încălcare a principiului asigurării securității raporturilor juridice în exercitarea mandatelor de conducere de către respectivii inspectori judiciari.

"Prin urmare, corpul magistraților va fi redus (pe termen scurt, în proporție de cel puțin 25%, dacă nu se vor găsi măsuri pentru a contracara efectele pensionărilor timpurii), va fi deprofesionalizat, prin renunțarea la examenele de promovare meritocratice, va fi surmenat prin creșterea volumului de activitate, va putea fi supravegheat prin șeful Inspecției Judiciare și prin Secția specială pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ, magistrații procurori își vor pierde de facto independența, controlul asupra acestora fiind realizat implicit de Ministrul Justiției, factor politic, care le va putea da îndrumări cu privire la prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.

Evident că toate aceste modificări aduse legilor justiției, trimise Președintelui României spre promulgare ori, după caz, deja în vigoare, nu sunt deloc necesare într-o justiție a unui stat democratic, nefiind, sub nicio formă, benefice pentru sistemul judiciar și pentru societate. Dimpotrivă, sunt extrem de nocive pentru magistratură, fiind necesar să fie amânată sau suspendată aplicarea dispozițiilor în cauză, criticate dur de Comisia de la Veneția sau GRECO, până la data revizuirii lor totale, ori, după caz, abrogarea acelor prevederi care sunt în vigoare", scriu judecătorii.