Sari la conținut

Parchetul General ar putea face recurs în interesul legii privind prescripţia în dosarul Microsoft

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, luni, că analizează posibilitatea de a face recurs în interesul legii privind prescripţia răspunderii penale în dosarul Microsoft, în care şapte foşti miniştri au scăpad de răspunderea penală după ce faptele s-au prescris.

augustin lazar 170928_CSM_005_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează o analiză jurisprudenţială şi doctrinară asupra îndeplinirii condiţiilor legale de promovare a unui recurs în interesul legii privind instituţia prescripţiei răspunderii penale”, a anunţat Parchetul General, în legătură cu dosarul Microsoft.

Recursul în interesul legii este calea procedurală prin intermediul căreia procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului Justiţiei, precum şi colegiile de conducere ale curţilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti. Deciziile prin care se soluţionează sesizările se pronunţă de Secţiile Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se publică în Monitorul Oficial al României. „Soluţiile se pronunţă numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese. Dezlegarea dată problemelor judecate este obligatorie pentru instanţe”.

DNA a anunţat, joi, că în dosarul Microsoft s-a dispus clasarea clauzei faţă de şapte foşti miniştri - Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Ţicău, Mihai Tănăsescu şi Şerban Mihăilescu. În cazul lui Funeriu cauza a fost clasată pentru că fapta nu există, iar în celelalte şase cazuri a intervenit prescripţia.

De asemenea, DNA a anunţat că referitor la „împrejurarea că faţă de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripţie, dar şi cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul şef al DNA a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat iniţial această cauză (Mihaiela Moraru Iorga - n.r.), pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârşite abateri disciplinare”.

Procurorul şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, a avut vineri o primă reacţie în scandalul declanşat de dosarul Microsoft, ea spunând, la Digi24, că DNA a cerut aviz de urmărire penală pentru miniştri în dosarul Microsoft pentru că procurorul de caz a considerat că termenul de prescripţie se calculează de la data efectuării ultimelor plăţi şi el nu era împlinit, iar practica judiciară era contradictorie, a intervenit un nou Cod Penal în 2014 şi discuţia despre legea penală mai favorabilă. Kovesi a precizat că modul în care se calculează termenul de prescripţie a unui dosar este strict responsabilitatea procurorului de caz, respectiv Mihaiela Iorga, şi că atunci când a constatat situaţia a sesizat Inspecţia Judiciară, ea neavând alte pârghii în astfel de situaţii.

Kovesi a spus că nu are niciun motiv să demisioneze şi a explicat cum s-a ajuns la prescrierea faptelor în dosarul Microsoft.

Ea a spus că DNA şi procurorului de caz li se poate imputa în această situaţie că pentru o parte dintre miniştri, deşi au primit un aviz de urmărire penală, a început urmărirea penală la câteva zile după ce faptele s-au prescris.

„Este adevărat că în acest dosar DNA are o culpă prin faptul că un anumit procuror a început urmărirea penală pe fapte care au fost prescrise şi, la fel ca în toate situaţiile în care procurorii au încălcat legea, au făcut vicii de procedură, am aplicat condiţiile legale. Sunt procurori în DNA care au comis fapte penale şi care au fost investigaţi, au fost procurori care au comis abateri disciplinare şi am sesizat Inspecţia Judiciară. Şi în acest caz, în momentul în care am constatat că un procuror a greşit, am sesizat IJ. Eu alte pârghii legale în astfel de situaţii nu am la îndemână”, a afirmat Kovesi.

Ea a precizat că modul în care se calculează termenul de prescripţie a unui dosar este strict responsabilitatea procurorului de caz. „Nu o suspectez (pe procurorul Mihaiela Iorga - n.r.) de rea-credinţă şi nu pot să fac niciun fel de apreciere la adresa acesteia până când nu am rezultatele Inspecţiei Judiciare”, a declarat procurorul şef al DNA. 

Kovesi a mai spus că în cele patru dosare Microsoft au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurenţa întregului prejudiciu - 62,5 milioane de euro şi 22 de milioane de dolari. „În momentul în care se vor fi finaliza dosarele în instanţă, vom vedea dacă va fi recuperat acest prejudiciu. Deci, nu este adevărat că tot prejudiciul rămâne nerecuperat pentru că s-a dispus această soluţie”, a mai susţinut Kovesi.

Procurorul Mihaiela Moraru Iorga a declarat, vineri seară, la B1 TV, că regretă că nu s-a retras mai devreme din acest dosar, întrucât ar fi existat constrângeri pe care nu le poate dovedi şi că, probabil, cea mai simplă explicaţie pentru eşecul acestuia a fost învinovăţirea sa.