Sari la conținut

Tudorel Toader a cerut desecretizarea protocoalelor dintre DNA și SRI

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut procurorului general Augustin Lazăr, luni dimineaţă, începerea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism si Serviciul Român de Informaţii, anunţă Ministerul Justiţiei.

180222_DECLARATII_TUDOREL_TOADER_02_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea

ACTUALIZARE.  Conform unui comunicat de presă transmis luni dimineaţă, în baza prerogativelor constituţionale şi a competenţelor legale, ministrul Justiţiei i-a solicitat procurorului general să comunice dacă şi câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Serviciul Român de Informaţii, data încheierii şi semnatarii respectivelor protocoale şi începerea procedurii legale de desecretizare a conţinutului acestora.

Comunicatul a fost postat de ministrul Justiţiei şi pe pagina sa de Facebook.


Ministrul Justiţiei va cere luni Ministerului Public și DNA desecretizarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informaţii (SRI). Anunţul a fost făcut de Tudorel Toader vineri seară, după ce premierul Viorica Dăncilă a cerut desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului. Toader a spus că dacă solicitarea formulată în acest sens de către Dăncilă nu se referă explicit şi la protocolul SRI cu Ministerul Public, „luni la prima oră” va formula o cerere în acest sens, „în limitele competenţelor” sale legale.

Premierul Viorică Dăncilă a solicitat desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, „având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcţionarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, precum şi poziţia oficială exprimată de Administraţia Prezidenţială”, a anunţat, vineri seară, Guvernul.

Solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora „se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului lainformatiile de inters public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturiale vreunei persoane sau lezării altor interse legitime”.  

Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se realizează de către împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilităţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează şi controlul mpsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

În situaţia protocoalelor de colaborare între SRI şi alte instituţii ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informaţii sunt conducătorii instituţiilor semnatare, care, în speţă, au şi calitatea de autoritate desemnată de securitate. Potrivit art. 14 din Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, CSAT asigură coordonarea, la nivel naţional, a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate. 

După acest anunţ, ministrul justiţiei a declarat, vineri seară, la Antena 3, că luni dimineaţă va cere Ministerului Public - DNA desecretizarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informaţii: „Voi vedea care va fi solicitarea doamnei prim-ministru şi, dacă nu acoperă şi solicitarea către Ministerul Public, în limitele competenţelor mele legale date de art 132 din Constituţie, care spune că procurorii îşi desfăşoară acivitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei - nu cum greşit a spus cineva sub controlul ministrului Justiţiei - eu, în calitate de ministru al Justiţiei, luni la prima oră voi solicita Ministerului Public desecretizarea protocolului cu SRI”.

El a susţinut că demersul premierului reprezintă „încă un pas spre normalitate”.

Referindu-se la comunicatul transmis vineri de Administraţia prezidenţială, ministrul justiţiei a spus că, indirect, se recunoaşte existenţa protocoalelor.

„Dacă CSAT a spus că nu are competenţa desecretizării, citind comunicatul, se înţelege şi altceva, că indirect se recunoaşte existenţa protocoalelor, ceea ce este un fapt foarte bun. La cel mai înalt rang, ni se spune că ele există. Nu rămâne decât să urmăm procedurile legale, să vedem conţinutul, să stim cum s-a desfasurat urmărirea penală sub imperiul respectivului sau respectivelor protocoale, cum nu mai trebuie făcut pe viitor, ca să intrăm în starea de normalitate, în care autoritatea judiciară sa aplice legea corect, la timp, dar să respecte legea, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului”, a adăugat Tudorel Toader.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie sau între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi ale statului şi nu a stabilit, prin prevederile hotărârilor aprobate, atribuţii suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, fie la solicitarea celorlalte entităţi implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, a precizat Administraţia prezidenţială.

Administraţia prezidenţială a emis, vineri, un comunicat de presă, în urma afirmaţiilor vehiculate recent în spaţiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi la declasificarea acestora.

Conform prerogativelor legale conferite de Constituţia României şi de Legea de organizare şi funcţionare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea şi combaterea terorismului, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret şi nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituţiile statului român.

Preşedinţia precizează că aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legilor şi regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare.

La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcţii de acţiune şi măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, dispuse în temeiul Legii 415/2002, se arată în comunicat.

„Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie sau între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi ale statului şi nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuţii suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, fie la solicitarea celorlalte entităţi implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare. O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii ale statului român au fost deja puse la dispoziţia Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activităţii SRI, la solicitarea acesteia”, a subliniat Administraţia prezidenţială.

În ceea ce priveşte declasificarea, cadrul legal naţional incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 şi H.G. nr. 781/2002, stipulează următoarele: informaţiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului; declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective; informaţiile se declasifică dacă: a. termenul de clasificare a expirat; b. dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia securitatea naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare; c. clasificarea a fost atribuită de o persoană neîmputernicită prin lege. Informaţiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităţilor care le-au emis.

„Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului şi, cu atât mai puţin, a Preşedintelui României”, se mai arată în comunicat.

(text: News.ro)