Viorel Hrebenciuc, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare. Fostul politician a fost ridicat de acasă VIDEO

Data actualizării: Data publicării:
Viorel Hrebenciuc inconjurat de ziaristi la dna
Viorel Hrebenciuc. Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv, marţi, de Curtea de Apel Bucureşti, la 3 ani închisoare cu executare în dosarul Giga TV. Alături de el au mai primit condamnări Gheorghe Ştefan „Pinalti”, fosta șefă CNA Laura Corina Georgescu, precum și Narcisa Iorga, fostă membră a CNA.

ACTUALIZARE 19.35 Și Laura Georgescu, fosta şefă a Consiliului Naţional al Audiovizualului a ajuns în custodia Poliţiei, urmând să fie încarcerată pentru a executa pedeapsa de 4 ani şi 4 luni de închisoare primită în dosarul Giga TV, potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres.

"Având în vedere decizia instanţei, astăzi, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale a pus în aplicare un mandat de executarea a pedepsei cu închisoarea, emis pe numele unei femei de 55 de ani. Cea în cauză este în custodia poliţiştilor, urmând a fi încarcerată", a informat Poliţia Capitalei.

ACTUALIZARE 18.45 Viorel Hrebenciuc a fost ridiciat de acasă de polițiști puțin după ora 18.00 și dus la Penitenciarul Rahova, unde urmează să petreacă o perioadă de carantină, potrivit procedurilor

Potrivit unor surse Digi24, fostul deputat PSD se pregătea să meargă să se predea singur, dar s-a întâlnit în curtea vilei sale cu polițiștii veniți să pună în aplicare mandatul de executare.

___________

Știrea inițială 

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii Laura Corina Georgescu, Viorel Hrebenciuc și Gheorghe Ştefan.

Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare.

Pedeapsa lui Gheorghe Ştefan a fost majorată de la 3 ani şi 9 luni închisoare la 4 ani şi 6 luni de închisoare.

Laura Georgescu, fosta şefă a CNA, a fost condamnată la 4 ani şi 4 luni de închisoare.

În privinţa Narcisei Iorga, instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

Decizia Curții de Apel Bucureşti este definitivă.

Viorel Hrebenciuc a fost cercetat pentru că, susţineau anchetatorii la momentul trimiterii în judecată, acesta s-a implicat spre a determina funcţionari din CNA pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei postului Giga TV - controlat de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, potrivit Mediafax. Narcisa Iorga a fost urmărită urmărită penal de procurorii anticorupţie pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

În iulie 2015, Laura Georgescu, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Ştefan şi Narcisa Iorga au fost trimişi în judecată de DNA pentru fapte de corupţie.

Laura Georgescu era acuzată de abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată pentru folosirea de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Ştefan, care controla postul de televiziune Giga TV, şi Narcisa Iorga au fost deferiţi justiţiei pentru instigare la folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

Dosarul Giga TV

Potrivit DNA, în data de 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, CNA a decis cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri prezenţi), retragerea licenţei audiovizuale pentru postul Giga TV, controlat de Gheorghe Ştefan, scrie Agerpres.

În consecinţă, a fost emisă Decizia 483/2013, în care, după o elaborată expunere de motive şi consideraţii de natură tehnică, s-a hotărât că respectivul post tv a încălcat dispoziţiile art. 57 alin.1 lit. b teza 2 din Legea nr. 504/ 2002 a audiovizualului, în sensul că a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului, singura sancţiune prevăzută de lege într-o asemenea situaţie fiind retragerea licenţei.

"Ulterior, Narcisa Iorga l-a îndrumat pe Gheorghe Ştefan să apeleze la cunoştinţele sale din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care postul TV respectiv intenţiona să o formuleze. În acest context, Narcisa Iorga a precizat pe cine anume dintre oamenii politici trebuie să îi acceseze şi capaciteze, pentru ca aceştia, la rândul lor, să îi influenţeze pe membrii CNA asupra cărora puteau să îşi exercite influenţa şi autoritatea. Printre oamenii politici nominalizaţi de Narcisa Iorga s-a numărat şi fostul parlamentar Viorel Hrebenciuc. Ca urmare a indicaţiilor primite, Ştefan i-a solicitat sprijin lui Hrebenciuc, astfel încât acesta să se implice nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcţionari din CNA ca instituţia să revină asupra deciziei prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune respectiv", susţineau procurorii.

Conform DNA, în urma solicitării făcute de reprezentantul postului tv, Viorel Hrebenciuc s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a o determina pe Laura Georgescu ca instituţia pe care o conducea să revină asupra deciziei.

"Ca urmare a acestor acţiuni, după numai două săptămâni, la 1 octombrie 2013, s-a emis o altă decizie, nr. 514/ 2013, prin care s-a revocat decizia anterioară (6 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă, din 10 membri prezenţi), precizându-se doar că argumentele conţinute în contestaţia depusă de postul de televiziune sancţionat au fost admise, fără a se mai realiza o analiză tehnică sau să se ţină cont dacă există un punct de vedere al specialiştilor din cadrul CNA, care să constate dacă susţinerile din contestaţie sunt temeinice şi legale. Prin acţiunea sa, Laura Georgescu a contribuit la cauzarea unei tulburări însemnate a activităţii CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcţionarea, în continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licenţa", explicau procurorii.

Ei susţineau că astfel au fost afectaţi implicit şi ceilalţi operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenţei neloiale, cât şi al încrederii în corectitudinea desfăşurării activităţii de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual şi să aplice legislaţia specifică.

Sesizări cu date nereale

De asemenea, DNA arăta că, în perioada 2013 - 2014, Laura Georgescu a fost cea care a instigat la întocmirea a 25 de sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA şi care au fost soluţionate prin sancţionarea a 11 posturi de televiziune.

"În acest sens, în perioada respectivă, preşedinta CNA a impus mai multor funcţionari din cadrul instituţiei pe care o conduce, să întocmească sesizări ce conţin date nereale, iar ulterior a susţinut respectivele sesizări false, prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancţionarea celor 11 posturi tv, unele dintre acestea fiind sancţionate de mai multe ori. În unele cazuri, sesizarea a fost redactată şi înregistrată înainte ca emisiunea reclamată să fi avut loc", au mai reţinut anchetatorii.

Conform DNA, în cazul unuia dintre posturile tv sancţionate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenţei, în cursul anului 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, din dispoziţia Laurei Georgescu, la dosarul constituit au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment şi care deja fuseseră soluţionate prin sancţionarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni.

"În tot acest timp, în spaţiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licenţă, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia. Urmare a sancţionării repetate şi a neprelungirii licenţei, în condiţiile prezentate anterior, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate cu peste 600.000 lei", mai preciza DNA.

Posturile tv afectate de deciziile Laurei Georgescu s-au constituit parte civilă în cauză cu suma totală de aproximativ 2,3 milioane lei. Este vorba de B1 TV, Etno TV, Naşul TV, Taraf TV, Antena 3 TV.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri