Deputatul PNL, Alexandru Muraru, consideră „extrem de grave” declaraţiile „de elogiere a unui asasin dovedit, Corneliu Zelea Codreanu” pe care le-a făcut preşedintele de onoare al AUR, Călin Georgescu. Muraru a calificat discursul lui Georgescu drept „delirant pro-legionar” şi „un îndemn la violenţă politică”.
„Declarațiile făcute de această persoană la un post de televiziune, de elogiere a unui asasin dovedit, Corneliu Zelea Codreanu, fondator și lider ideologic a unei grupări politice teroriste – Garda de Fier - care a produs crime odioase – sunt extrem de grave și ele sunt îndemn la violență politică, la reabilitarea unui fel de neacceptat de a face politică, și o încercare evidentă de revizuire istorică. Prin aceste afirmații, se continuă efortul celor de la AUR de a inversa valorile, de a murdări și prejudicia adevărații eroi ai istoriei României, iar aceștia sunt înlocuiți în viziunea loc cu criminalii de război și liderii mișcărilor paramilitar-fasciste”, a declarat Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului României pentru Combaterea Antisemitismului.
În opinia deputatului liberal, afirmațiile făcute de preşedintele de onoare AUR „dovedesc și mai mult că, aderența la această formațiune extremistă din Parlamentul României, se bazează astăzi pe un consens al conducerii sale (lucru dovedit în numeroase ocazii), unde promovarea persoanelor fie condamnate, fie dovedit promotoare a asasinatului politic, a genocidului, a urii etnice și religioase, reprezintă o misiune de prim ordin politic”.
„Discursul delirant pro-legionar, de preamărire a unor nume care au declanșat uciderea a sute de oameni nevinovați este de neacceptat pentru România anului 2022”.
Muraru a reamintit că Zelea Codreanu a fost el însuși un asasin, dar și lider al unei grupări politice extremiste care a produs cele mai multe crime in tot interbelicul românesc.
„Pe 25 octombrie 1924 a avut loc la Iași cea mai gravă crimă politică înregistrată în România de la asasinarea, în 1862, a primului ministru Barbu Catargiu şi până atunci. Codreanu, care la acel moment liderul Ligii Apărării National Creștine (LANC), l-a împușcat mortal atunci, pe treptele tribunalului, pe prefectul Iașului de la acea vreme, Constantin Manciu.”
Muraru a mai amintit că Zelea Codreanu a condus o mișcare fascistă responsabilă pentru crime, violențe și numeroase incidente, îndreptate mai ales împotriva evreilor, dar și a oponenților politici, care a generat un climat de ură generalizată în societatea și făcut din asasinatul politic principala metodă de eliminare a adversarilor.
Potrivit raportului final al Comisei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel, document oficial al statului român, recunoscut de toate parlamentele și președinții României după anul 2003, „Sub conducerea lui Codreanu, mișcarea a asasinat doi prim-miniștri în funcție (Ion Duca în 1933 și Armand Călinescu în 1939) și pentru uciderea altor miniștri din Cabinet și a unor personalități locale și naționale din sferele politică și culturală. Cu lupta lor împotriva ordinii stabilite, legată integral de lupta pe viață și pe moarte împotriva evreilor, violența Gărzii de Fier a culminat în 26 spre 27 noiembrie 1940 cu asasinarea a 64 de personalități conducătoare, apărători ai ordinii politice interbelice (inclusiv a unui fost prim-ministru) în închisoarea de la Jilava; cu uciderea a șase prefecți de poliție în aceeași noapte; cu scoaterea din casă, cu intenția de a-i omorî, a șapte conducători politici și ai siguranței interne (dintre care trei foști prim-miniștri); cu asasinarea brutală a lui Nicolae Iorga, de asemenea fost prim-ministru, și a lui Virgil Madgearu, fost ministru din partea Partidului Național-Țărănesc. Rebeliunea legionară din ianuarie 1941 a început tot cu un asalt asupra ordinii existente, personificată atunci de Ion Antonescu, și a fost desigur din nou legată în totalitate de atacurile împotriva evreilor, pentru care rebeliunea a fost un pogrom în care au murit cel puțin 120 dintre ei”.
Editor : M.L.
