Sari la conținut
News Alert

Ce spune Președinția despre protocoalele încheiate de SRI cu DNA sau alte instituții

CSAT nu a aprobat încheierea unor protocoale între SRI şi DNA, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale. Acelaşi document spune că o parte dintre protocoalele dintre SRI şi DNA se află deja la Comisia parlamentraă SRI.

klaus iohannis_presidency

Foto: presidency.ro

Președintele vine cu lămuriri privind modul în care colaborează instituțiile statului. În comunicatul Administrației Prezidențiale se precizează că există protocoale încheiate între instituții ale statului, precum SRI și DNA, dar că acestea nu au fost decise printr-o hotărâre a CSAT.

Prin urmare, președintele, ca șef al CSAT, nu poate dispune desecretizarea acestor protocoale, în condițiile în care nu CSAT este cel care a hotărât ca ele să existe.

Iohannis mai arată că CSAT este instituția care organizează și coordonează toate activitățile referitoare la apărarea și securitatea țării, însă stabilește doar direcții de acțiune, măsuri generale pentru prevenirea și înlăturarea riscurilor la adresa securității naționale, generează un cadru strategic de coordonare, dar nu decide colaborări punctuale între instituții.

Astfel de protocoale sunt acorduri bilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, mai arată președintele. Mai mult, o parte dintre acestea au fost deja transmise către Parlament, la comisia care analizează activitatea SRI.

Precizările vin după ce în spațiul public au apărut acuzații privind eventuale practici nelegale ale SRI în colaborare cu DNA. Sunt voci care spun că cele două instituții colaborează a limita legii și vizează anumite persoane din mediul politic.

Comunicatul Administrației Prezidențiale:

Conform prerogativelor legale conferite de Constituția României și de Legea de organizare și funcționare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională.

Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului.

Prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român.

Aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

Prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea.

La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002.

Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora.

Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții ale statului român au fost deja puse la dispoziția Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, la solicitarea acesteia.

În ceea ce privește declasificarea, cadrul legal național incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 și H.G. nr. 781/2002, stipulează următoarele:

Informațiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului;

Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective;

Informaţiile se declasifică dacă:

a. termenul de clasificare a expirat;

b. dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia securitatea națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare;

c. clasificarea a fost atribuită de o persoană neîmputernicită prin lege.

Informațiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis.

Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și alte entități sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului și, cu atât mai puțin, a Președintelui României.