FSANP: Statul alocă de 1.000 de ori mai mulți bani deținuților decât victimelor

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) arată că Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică, pe 4 iulie, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor. Dincolo de faptul că proiectul a fost lansat cu o întârziere de aproape opt luni, rezultă o concluzie amară: statul român vrea să aloce victimelor 1,2 milioane de euro pe an, în condițiile în care alocă pentru deținuți 1,3 miliarde de euro pe an. Adică, de peste 1.000 de ori mai mult.

„Cu aproape 3 ani întârziere, România începe timid să pună în practică Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității. Între timp au fost peste 20 de inițiative pentru protecția infractorilor, dacă excludem modificarea de ansamblu a legilor justiției și a legislației penale în același scop”, arată FSANP, printr-un comunicat.

Conform inițiatorului proiectului de lege, prin acesta ar fi puse în practică din Directiva 2012/29/UE: art. 8 - Dreptul de acces la serviciile de sprijinire a victimelor, art. 9 – Sprijinul din partea serviciilor de sprijinire a victimelor și art. 22 – Evaluarea individuală a victimelor pentru identificarea nevoilor de protecție specifice potrivit tipului de infracțiune.

„Proiectul presupune cheltuieli anuale de aproximativ 1,2 milioane de euro (6.797.081 lei/an în medie) pentru înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor pentru sprijinirea victimelor infracțiunilor în cadrul DGASPC, la nivel de compartiment cu cel putin trei salariați: asistent social, psiholog, consilier juridic, conform art. 8 și 9 din Directivă”, precizează FSANP.

Federația subliniază, prin urmare, „discrepanța majoră” între ceea ce este dispus statul să plătească victimelor și ceea ce vrea să plătească infractorilor.

„1,2 milioane de euro/an pentru victime, versus 1,3 miliarde de euro/an pentru deținuți. De peste 1.000 de ori mai multe resurse alocate pentru infractori, iar această prăpastie este adâncită de costurile măsurilor recent adoptate sau propuse. Costurile estimate pentru fiecare deținut pus în libertate prin recursul compensatoriu și care recidivează sunt de peste 24.000 de euro/recidivist. Estimăm peste 5.000 de recidiviști din «promoția Toader» în următorii ani și peste 120 milioane/an în prejudicii pentru victime, costuri sociale și de administrare a justiției”, arată FSANP.

Reprezentanții lucrătorilor din penitenciare mai precizează și că la sumele menționate se adaugă peste 13 milioane euro/an pentru sisteme de supraveghere electronică pentru detenția la domiciliu și peste 500 de milioane de euro pentru despăgubirile propuse a fi acordate foștilor deținuți.

În acest context, Federația solicită ca, dacă proiectul va fi adoptat, mecanismul de protecție a victimelor să nu fie gestionat de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

„De acolo s-a demonstrat că pot fi deturnați bani pentru partid prin angajari fictive. Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, este condamnat în prima instantă pentru deturnarea banilor destinați copiilor aflați în dificultate, în interes de partid. Este, deci, extrem de posibil ca și banii destinați victimelor infracțiunilor să aibă aceeași soartă dacă aceștia rămân sub control politic și dacă mecanismul instituțional presupune încadrarea de personal la comandă politică”, argumentează FSANP.

Etichete: ministerul justitiei , FSANP , despagubiri pentru detinuti , federatia sindicatelor din administratia nationala a penitenciarelor , despagubiri pentru infractori , despagubiri pentru victimele infractorilor , Directiva 2012/29/UE