Video&Foto Iohannis către șeful NATO: „Prezența dumneavoastră dă dovadă de solidaritate”. Stoltenberg: „Suntem pregătiți să apărăm România”

Data actualizării: Data publicării:
klaus iohannis jens stoltenberg la baza de la mihail kogalniceanu
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au ajuns la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Vizita șefului NATO în România coincide și cu sosirea militarilor americani din cadrul misiunii Task Force Cougar detașați de Washington din Germania pentru a consolida flancul estic al NATO ca răspuns la masarea trupelor ruse la graniță cu Ucraina.

Actualizare 12.55: În conferința de presă la care a luat parte alături de Jens Stoltenberg, președintele Klaus Iohannis a mai spus că România e foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate.

Niciun român nu trebuie să se teamă. Dar trebuie să știm de unde vine această siguranță a noastră. Ce sunt garanțiile de securitate? În primul rând, forțele noastre armate, foarte bine pregătite. În plus, România e în NATO, cea mai puternică alianță militară din istorie. Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem acești militari din baza Mihail Kogalniceanu și alții care au venit din alte state pentru a lucra împreună cu militarii români”, a subliniat Klaus Iohannis, precizând și că este evident faptul că NATO este o alianță pur defensivă.

Nu dorim să atacăm pe nimeni, vrem doar să garantăm securitatea noastră și a cetățenilor noștri. Instalația de la Deveselu e pur defensivă. Retorica Rusiei e una falsă. Scutul face parte parte dintr-un cadru mai larg de rachete defensive, nu avem ce să ascundem. România este o țară sigură”, a mai declarat șeful statului român. 

Actualizare 12.50: La o altă întrebare adresată celor doi lideri, care s-a referit la laptul că există o intenție privind grupurile de luptă din zona Mării Baltice, Stoltenberg a spus: Să facem distincția între nevoia imediată de a ne spori prezența pe flancul estic al NATO – deja aliații au trimis forțe aici – asta s-a întâmplat deja și vom continua să susținem flancul estic. Suntem pregătiți să acționăm rapid dacă e nevoie, am crescut gradul de pregătire al forței de răspuns a NATO și putem trimite rapid trupe. Suntem pregătiți să acționăm. Președintele SUA a anunțat că va aloca alte 8.500 de trupe la forța de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă”.

La rândul său, președintele Iohannis a punctat: Avem nevoie de infrastructură pentru a mișca ușor personalul dintr-o parte. Am avut azi ocazia să discut cu secretarul general despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au mai făcut sub egida NATO în ultima vreme: infrastructuri specifice precum alimentarea cu carburanți. E nevoie de o investiție foarte serioasă în infrastructura cibernetică. Peste tot avem nevoie de a investi în dezvoltarea capabilităților militare și în infrastructură. România a înțeles acest lucru, avem un plan de dezvoltare a infrastructurii”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 1 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 2 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 3 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 4 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Președintele Klaus Iohannis. Photo: Inquam Photos/Octav Ganea | Poza 5 din 10
Președintele Klaus Iohannis. Photo: Inquam Photos/Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 6 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 7 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 8 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 9 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea | Poza 10 din 10
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea
,

Un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței

Totodată, Jens Stoltenberg a mai subliniat că NATO deja și-a sporit prezența în estul NATO cu mii de soldați din SUA, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Spania, Franța.

Chiar acum au loc alte desfășurări de trupe. Este un proces în desfășurare, o consolidare a prezenței pe flancul estic. Pe de altă parte, sunt trupele statelor aliate care sunt în propriile lor baze, dar care pot fi desfășurate rapid acolo unde e nevoie. Pe deasupra ne gândim la adaptări pe termen lng, adică grupuri de luptă în România și alte țări. Franța s-a oferit să trimită trupe, dar va mai dura până vor ajunge. Alți aliați și-au arătat disponibilitatea să participe la grupul francez. Avem deja grupuri de luptă în cele trei țări baltice și Polonia. Acesta e un semnal puternic că un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței. Lucrăm la grupuri de luptă și în această regiune”, a mai transmis secretarul general al NATO. 

Cei doi lideri au mai precizat că NATO este o alianță defensivă și timp de 70 de ani a protejat pacea. Când vorbim de scutul antirachetă de la Deveselu, e un scut defensiv, pentru rachete venite din Sud. Acum, Rusia e agresorul, a invadat și anexat o parte din Ucraina. Au dus 100.000 de militari gata de luptă în zona Ucrainei și continuă această escaladare. Trebuie să fim siguri că le oferim sprijin partenerilor din Ucraina, a mai spus secretarul general al NATO. 

Actualizare 12.40: La o întrebare adresată celor doi lideri, care s-a referit la cât de periculoasă e situația în regiune și cât de importantă e trimiterea de forțe americane în România, Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au răspuns: 

E un risc real, vedem că continuă masarea trupelor ruse. Există riscul unui conflict armat în Europa. Nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze. Există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive, precum răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice”, a subliniat Jens Stoltenberg. „Știm că mulți ofițeri ai serviciilor secrete ruse acționează în Rusia. Știm că Rusia a mai acționat în forță împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenți și pregătiți. De aceea, prezența trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianței și cu angajamentul SUA față de securitatea europeană”, a mai spus secretarul general al NATO. 

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus că, faptul că avem militari americani la Kogălniceanu este extrem de important pentru România și pentru întreaga alianță.

Unul dintre obiectivele alianței e să aibă un flanc estic puternic, consolidat. Este evident că era nevoie să avem mai multe trupe în această parte a flancului estic. Adevărul e că România a trecut printr-o transformare semnificativă în ultimii ani. Când România a devenit membru NATO, situația economică era dificilă, forțele armate nu era într-o stare foarte bună. România a intrat în NATO pentru a fi beneficiar de securitate. De când am preluat mandatul am schimbat acțiunea, am făcut consultări cu partidele politice și ca să putem aloca 2% din PIB pentru înzestrarea armatei. Ne-am transformat într-un aliat care oferă securitate regională în cadrul NATO. Cred că jucăm un rol important în această parte a Europei. Nu vrem să ne oprim aici, cred că rolul României va crește în următorii ani”, a punctat Klaus Iohannis. 

Actualizare 12.30: Cele mai importante declarații ale lui Jens Stoltenberg la conferința de presă organizată alături de președintele Klaus Iohannis

  • Mulțumesc pentru modul în care ne-ați primit. Este o plăcere sa mă aflu în România, un aliat puternic și determinat. Mulțumesc pentru cooperarea pe care am avut-o de-a lungul anilor.
  • România nu este singură. Avioane de lupta din Germania și italia se afla aici pentru a proteja toți aliații și pentru a ajuta să menținem cerul dumneavoastră sigur. 
  • Numărul total al soldaților americani de la această bază aici e de aproape 2.000 și reprezintă o demonstrație puternică a unității transaltantice. 
  • De aici, din zona Mării Negre, până la Marea Baltică, aliații susțin statele membre NATO din flancul estic prin trimiterea de trupe și capabilități militare.
  • Putem deplasa mai multe trupe într-un timp scurt. 
  • Misiunea noastră este să protejăm pacea. 
  • Marea neagră este o regiune de o importanță vitală, strategică pentru NATO. 
  • Suntem hotărâți să păstrăm dialogul pentru a găsi o soluție politică. 
  • Nu vor fi niciodată membri de clasa întâi și clasa a doua în NATO. Toți membri sunt uniți în NATO.
  • Săptămâna viitoare, miniștrii NATO vor discuta despre consolidarea prezenței în estul NATO.
  • Am trimis Rusiei o invitație pentru a ne întâlni în consiliul NATO-Rusia cât mai curând, dar NATO nu va face compromisuri în legătură cu valorile sale de bază: dreptul fiecărei națiuni de a-și alege viitorul.

Actualizare 12.20: Cele mai importante declarații ale președintelui Klaus Iohannis la conferința de presă organizată alături de Secretarul general al NATO

  • Salut vizita în România a lui Jean stolberg în acest moment crucial pentru securitatea euroatlantică.
  • Asistăm în ultimele luni la deteriorarea situației în apropierea flancului estic al Alianței.
  • Traversăm fără îndoială cea mai gravă criză de după cortină de fier. 
  • Strategia de intimidare a Rusiei este evidentă.
  • Susținem necesitatea dialogului cu Rusia. 
  • România beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. 
  • SUA și Franța au răspuns la deficitul de securitate din est. 
  • În dialogul cu secretarul general al NATO, am pledat pentru o prezență mai mare a Alianței la Marea Neagră. 
  • Prezența NATO contribuie la stabilitatea regională.
  • NATO trebuie sa își mențină capacitatea de descurajare.
  • Reiterează sprijinul României pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. 
  • În această perioadă extrem de complicată, unitatea translaltantică este esențială, iar parteneriatul dintre NATO și UE este mai important ca oricând.
  • Importanța României în NATO a crescut mult în ultimii ani.
  • Dincolo de mesajul puternic de solidaritate a NATO, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre obiective strategice pentu acest an: pregătirile summitului NATO de la Madrid din UE, viziunea României privind noul concept strategic al NATO.
  • România e decisă să își mențină angajamentele asumate de alocare a 2% din PIB pentru securitatea națională.
  • Creșterea rezilienței reprezintă o direcție principală de acțiune subsumată strategiei naționale de apărare a țării.

Actualizare 12.00: Președintele Klaus Iohannis, de la baza militară Mihail Kogălniceanu, a declarat că prezența secretarului general al NATO în România  dă dovadă de solidaritate.

La rândul său, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că NATO este o alianță unită pentru a descuraja agresiunea și pentru proteja pacea”.

De asemenea, Jens Stoltenberg a avut un mesaj direct către Moscova. Cerem Rusiei să detensioneze situația și să se angajeze în dialog cu nato”, a spus Stoltenberg. 

În același timp, șeful NATO a precizat că prezența militarilor americani în România reprezintă „un răspuns defensiv și necesar”, iar NATO este pregătită să apere România.

Primul convoi militar american a ajuns vineri dimineață, în jurul orei 7.30, la Baza Militară Mihail Kogălniceanu. Este vorba despre o coloană de aproximativ 18 trailere. A doua coloană se va pune în mişcare de la Nădlac vineri, în cursul dimineţii, pe acelaşi traseu, anunța Ministerul Apărării Naționale. Cel mai probabil, a doua coloană va ajunge la Mihail Kogălniceanu vineri seară. În cursul nopții, la vama Nădlac a ajuns și un al treilea convoi. Toate vor ajunge la baza de la Mihail Kogălniceanu.

Cele trei convoaie, formate în total din 48 de trailere, aduc tehnică militară, printre care transportoare blindate Stryker.

La ora 11:20 sunt programate convorbiri oficiale între președintele Iohannis și  Jens Stoltenberg, urmând ca la ora 11:45 cei doi oficiali să se întâlnească cu militarii dislocați în bază.

Ulterior, la ora 12:15 este programată o conferință de presă comună a președintelui Iohannis cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.

Alături de Jens Stoltenberg a venit în România și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.  

original_mihail_kogalniceanu_11_feb_2022_034
Klaus Iohannis, Jens Stoltenberg și Mircea Geoană. Foto: Presidency

Jens Stoltenberg a declarat joi că Rusia are de ales între calea diplomatică și confruntarea, subliniind că în al doilea scenariu va plăti un preț mare. El a vorbit despre întărirea Flancului Estic al NATO, cu referire directă la Polonia și România.

Șeful NATO a făcut aceste afirmații în cadrul conferinței de presă comune susținute la Bruxelles, alături de premierul britanic Boris Johnson. Stoltenberg a declarat că ne aflăm într-un moment periculos” al crizei de secruitate din regiune. 

Secretarul general al NATO efectuează vizita în România la invitaţia preşedintelui Iohannis.

Tot joi, președintele Klaus Iohannis a vizitat baza Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, de la Craiova. ​

Iohannis a afirmat că NATO reprezintă cea mai solidă garanție de securitate pentru România, ultimele decizii ale SUA și Franței de a asigura o prezență militară concretă în țara noastră fiind „un semnal ferm de coerență și consistență a solidarității euro-atlantice”.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat joi că a transmis Moscovei o scrisoare în numele celor 27 de state membre în legătură cu garanțiile de securitate solicitate de Moscova, dar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins demersul colectiv și a spus că ţara sa vrea răspunsuri individuale din partea statelor asupra interpretării „principiului indivizibilităţii securităţii europene”

Citește și: Aurescu: Întărirea prezenţei militare americane pe Flancul Estic al NATO este un pas necesar şi un semnal ferm

Editor : Marco Badea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri