Istoria eșecurilor pactelor naționale. Acordurile semnate de clasa politică nu au avut acoperire în realitate

Bolnavii de inimă au rămas fără tratament după ce compania producătoare a întrerupt donația. Pacienții dau statul în judecată

Vreme rece în weekend, cu temperaturi negative în aproape toată țara. Unde va fi ger

Franța prelungește misiunea unui avion militar în România, după atacurile din Marea Neagră. Imagini din interiorul aeronavei

Vin nopți geroase în România. Temperaturile pot coborî până la -10 grade în unele zone

Franța se pregătește pentru noi proteste: 70.000 de polițiști vor fi mobilizați. „Exclus să retrăim evenimentele din 17 octombrie”

Jaf la intrarea în România. Patru bărbați au furat colete cu 8,5 kilograme de droguri, evaluate la 900.000 de euro

Orașul în care radarele fixe, montate acum 10 ani, sunt tot nefuncționale. Viceprimarul acuză: „Nu există voință în cadrul MAI”

Paradox: România devine o țară a imigranților. O treime dintre cei stabiliți în ultimii patru ani aici sunt străini. De unde vin

Meserii respectate cândva, uitate astăzi. Ce s-a ales de pantofarii și croitoresele de altădată

Prima înţelegere la nivel naţional a fost semnată în 1995, la Snagov. Era o declaraţie prin care clasa politică spunea că existau premise ca, în anul 2000, România să fie pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană. Optimismul celor care şi-au pus semnătura pe declaraţie nu a fost justificat. România a primit invitaţia abia în 2004.

O altă declaraţie a fost făcută în 2001, tot la Snagov, şi se referea la aderarea la NATO. A fost semnată de liderii partidelor politice, reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi ai societăţii civile, care se angajau să susţină demersurile de integrare în NATO.

Declaraţia a fost însă mai mult un document formal decât un angajament, întrucât decizia neoficială a invitării României de a adera la NATO era deja luată şi s-a materializat un an mai târziu.

Primul pact naţional propriu-zis a fost încheiat în 2008 şi se referea la educaţie. A fost semnat de toţi liderii politici importanţi, care se angajau la modernizarea şi la finanţarea consistentă a învăţământului. Promisiunea de alocare a 6% din PIB educaţiei nu a fost respectată nici până astăzi, bugetul alocat fiind de cel mult 3,22% din PIB.

Au existat, de asemenea, propuneri pentru un pact naţional pentru politici sociale şi unul pentru intrarea în spaţiul Schengen. Iniţiate de preşedintele Traian Băsescu. Niciuna din aceste sugestii nu s-a materializat, neîntrunind acordul tuturor partidelor parlamentare.