Parlamentul European se pregăteşte să adopte săptămâna viitoare, în sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro nerambursabile, România urmând să beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro în vederea finanţării de proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026, informează Agerpres.
Planul REPowerEU stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
Eurodeputaţii români Siegfried Mureşan şi Dragoş Pîslaru, raportori din partea Parlamentului European alături de eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial pentru REPowerEU, şi-au exprimat joi convingerea că pachetul va fi aprobat săptămâna viitoare de legislativul comunitar, care se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg, şi spun că România trebuie să înainteze spre aprobare Comisiei Europene propriul plan.
"Guvernul României va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum doreşte să absoarbă aceşti bani. Va funcţiona totul exact ca la PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - n.r.). Comisia Europeană va trebui să aprobe acest plan, după care el va primi unda verde finală din partea Consiliului în formatul miniştrilor de finanţe, şi implementarea lui va putea începe", a declarat Siegfried Mureşan.
"Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanţare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situaţie dificilă, cu inflaţie crescută, cheltuieli mari pentru oameni şi pentru întreprinderi", a spus el.
Mureşan a precizat, de asemenea, că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este cel care va negocia cu Comisia Europeană în numele Guvernului României.
"România va trebui să spună cât din cele 1,4 miliarde de euro va aloca în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. După care, dacă vor fi proiecte deschise pentru beneficiari privaţi, pentru autorităţi publice locale, regionale, naţionale, se vor face, evident, apeluri pentru proiecte, aşa cum se întâmplă şi la alte categorii de fonduri europene, aşa cum se întâmplă şi la PNRR", a adăugat el.
Eurodeputatul PNL a atras atenţia că, la fel ca în cazul tuturor fondurilor europene, foarte importantă este transparenţa.
"Noi, Parlamentul European, am luptat pentru publicarea beneficiarilor, pentru o transparenţă cât mai mare la cheltuirea fondurilor europene. Statele membre au obligaţia de a publica lista celor mai mari 100 de beneficiari din bugetul UE. Prin Mecanismul european de Redresare şi Rezilienţă şi prin REPowerEU, în total, UE alocă mai multe fonduri europene decât a alocat oricând în trecut. Oamenii au dreptul să ştie cum sunt folosiţi aceşti bani. De aceea am introdus o serie de prerogative ce ţin de transparenţă. Un rol foarte amplu pentru instituţia Procurorului European, pentru Oficiul de Luptă Antifraudă, pentru Curtea Europeană de Conturi, pentru a ne asigura că banii ajung la destinatarii pentru care sunt gândiţi şi că banii sunt bine folosiţi", a declarat Mureşan.
El a mai spus că foarte importantă va fi implicarea autorităţilor locale şi regionale, pentru că "vor fi foarte multe fonduri în perioada următoare". "Banii nu vor putea fi absorbiţi în timpul pe care îl avem la dispoziţie împotriva autorităţilor locale şi regionale. Implicarea lor este necesară în România şi în toate statele membre ale UE. Parlamentul European a insistat foarte mult pentru asta", a spus eurodeputatul liberal.
La rândul său, Dragoş Pîslaru a insistat asupra necesităţii ca guvernul să poarte consultări cu autorităţile locale, societatea civilă şi partenerii sociali în redactarea planului naţional.
"Aşa cum am negociat în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, şi în cadrul REPowerEU sunt aceleaşi reguli de consultare. Cu alte cuvinte, societatea civilă, autorităţile locale, toţi actorii relevanţi, partenerii sociali au acest drept de fi consultaţi conform legislaţiei europene care urmează să fie aprobată", a spus el.
În cazul României, "în perioada următoare am vrea să ştim câţi bani pot ajunge la IMM-uri şi la gospodării, la modernizarea fondului de locuinţe, la transformarea de prosumatori pentru reducerea facturilor. Şi, evident, care este calendarul consultărilor", a declarat eurodeputatul.
Ca răspuns la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a prezentat în primăra anului trecut planul REPowerEU. Obiectivele sunt economisirea energiei, producerea de energie curată şi diversificarea surselor noastre de energie.
În decembrie anul trecut, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord politic privind finanţarea REPowerEU, care prevede posibilitatea ca statele membre să includă capitole referitoare la REPowerEU în planurile lor de redresare şi rezilienţă.
Planul va fi supus săptămâna viitoarea votului Parlamentului European, care se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg.
Editor : D.R.
